A apărut recent un volum al fostului meu coleg de facultate şi de grupă, Vasile V. Filip, Însemnări de-a lungul vremii (Ale unui dascăl greu de mulţumit). I, (1998-1999). Cu o prefaţă de Ilie Rad, Editura Charmides, Bistriţa, 2021. Colegul şi prietenul meu mi-a făcut onoarea să-mi solicite o prefaţă la carte – pagini de jurnal, aferente...

  Odată cu descoperirea singurei fotografii a bisericii de lemn din Nandra (publicată în Cuvântul liber, anul XXXIII, nr. 21 (7.978), 2 febr. 2021, p. 8), am găsit şi unica fotografie a casei parohiale din acelaşi sat. Prima menţionare a existenţei acestei case parohiale se află în conscripţia episcopului Ioan Inochentie Micu-Klein, din 1733, de unde mai aflăm că, la acea dată, Nandra avea:...

Azi, profesorul Alexandru Balaş, de la SUNY Cortland, mi-a comunicat vestea tristă a morţii prietenului nostru, Thomas Mwanika. L-am cunoscut în 2000, avea biroul vizavi de al meu. Ne-am împrietenit imediat. În anul următor a şi venit în România, la facultatea noastră, unde a ţinut un curs modular. Am făcut un interviu cu el, publicat în Adevărul de Cluj. A fost şi la Nandra şi îmi amintesc că...

Motto: “Faptele neridicate în Cuvânt se cufundă în uitare.”Pindar Despre bisericile de lemn din Transilvania s-au scris mai multe lucrări fundamentale, plus numeroase studii apărute în publicaţii de specialiatate. Iată titlurile cărţilor (în unele se dau scurte referinţe şi despre biserica de lemn din Nandra): Dr. Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Alba...

Începând munca se colectare a datelor pentru o monografie a satului Nandra, din comuna Bichiş, jud. Mureş, am consultat o excelentă lucrare, semnată de dr. Ioana Cristea-Panait[1], care are un studiu introductiv, datorat prof. dr. Vasile Drăguţ. În această lucrare se oferă unele informaţii despre Biserica din Nandra, în care găseşte şi următoarea afirmaţie: “Poporul a păstrat ştirea despre o...

                               Cred că, în viaţa oricărui copil, Mama este cea care se impune în primul rând. Aşa crede şi Creangă în Amintirile sale, unde o divinizează pe Smaranda Creangă: „Aşa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte; şi-mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au legănat când îi sugeam ţâţa cea dulce şi mă alintam la sânu-i, gângurind şi...

         Motto: “Viaţa nu este ce ai trait, ci ce îţi aminteşti că ai trăit şi cum ţi-o aminteşti, pentru a o povesti.” Gabriel Garcia Márquez Precizare. Din cauza faptului că am început pregătirea reeditării romanului Strigoiul, de Ion Agârbiceanu, voi avea mai puţin timp pentru redactarea amintirilor. Dar o dată pe săptămână tot voi publica un fragment. De asemenea, ca noutate, am discutat cu...

Ce mâncau oamenii de la ţară, cei din Nandra în special? Iarna, desigur, era mai simplu, pentru că aveau carne de porc, drămuită să ţină până în primăvară. Din carnea afumată de porc, Mama ne făcea sarmale, cu ureche pusă special pentru mine, fasole boabe (pentru care trebuia să mă duc la Partenuca să aduc apă mai moale, fiindcă cea din fântâna noastră era foarte aspră, calcaroasă), carne friptă...

            Din datele pe care le deţin, ştiu că în Nandra exista o veche biserică de lemn, situată în locul Caminului Cultural, care a fost şi el demolat, acum câţiva ani, pentru că nu mai avea nicio utilitate. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu vechea biserică: devenise prea mică, se putea prăbuşi din cauza vechimii sau o fi ars la vreun incendiu. Cert este că fosta casă a lui Sasu a fost transformată...

           M-am născut în satul Nandra, la 15 km de Luduş, jud. Mureş, la 18 februarie 1955. Mama susţinea că am venit pe lume în 17 februarie, ceea ce este posibil, înregistrarea naşterii făcându-se doar a doua zi, în 18 februarie. Satul meu natal – Nandra – nu poartă în nume „sunetele lacrimei”, ca Lancrămul lui Lucian Blaga, ci „sunetul mândriei”, năndrenii fiind oameni foarte mândri...