Centenarul naşterii scriitorului Ştefan J. Fay (1919-2009), sărbătorit la Nisa (Franţa)

  La 2 iulie 2019 s-au împlinit 100 de ani de la naşterea scriitorului Ştefan J. Fay. În cinstea acestui eveniment, Doina Rad a publicat prima monografie dedicată scriitorului: Ştefan J. Fay sau Cercul care se închide (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019). Încă înainte de apariţia cărţii, am stabilit, împreună cu fiul scriitorului, Consulul General [...]

Mai mult

Horváth István (1909-1977) din Ozd

  Am fost totdeauna foarte mândru de realizările economice, culturale, literare etc. din satul, comuna, judeţul şi ţara în care locuiesc. Elev în clasele primare fiind, citeam cu bucurie, în manualul Geografia Regiunii Mureş Autonome Maghiare, despre viile din Ozd sau despre Termocentrala din Iernut sau Fabrica de Zahăr din Luduş. Iată de ce am [...]

Mai mult

Scriitori din comuna Bichiş: Septimiu Bucur (1915-1964) din Gâmbuţ

  Septimu Bucur s-a născut la 28 mart. 1915, în satul Gâmbuţ, într-o familie numeroasă (opt copii) de intelectuali cu tradiţie, şi a decedat la 7 mai 1964, la Târgu Mureş, la vârsta de 49 de ani. A fost gazetar şi critic literar. Fiul Veturiei (n. Lazăr) şi al lui Iuliu Bucur, profesor. Clasele primare, [...]

Mai mult

Întovărăşirea “1 Mai” din Nandra

Deşi liderii sovietici afirmau, în 1944, că ocuparea României de către Armata Roşie nu urmăreşte schimbarea regimului politic din ţara noastră, ci are raţiuni strict militare, în realitate nu a fost aşa: trupele sovietice invadatoare au adus cu ele un regim care s-a dovedit a fi “ilegitim şi criminal”, după cum se spune în Raportul [...]

Mai mult

Elena Victoria Johnson (SUA): “La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, când autorităţile au confiscat Reprezentanţa de la Cluj a Uzinelor Ford, tatăl meu nu a fost lăsat să ia nici măcar o şurubelniţă!”

Elena Victoria este cea de-a doua fiică a lui Nicholas Poruţiu-Perry, năndreanul americanizat, plecat în SUA în 1907 şi revenit în ţară, în 1921, ca reprezentant al Uzinelor Ford în România. Prima fiică, Maria Eva, s-a născut în 1924 şi trăieşte şi în prezent, având 97 de ani. În excelenta lucrare semnată de Varga Attila [...]

Mai mult

Cum a contribuit năndreanul Trif Şofron, în iunie 1930, ca mecanic de avion, la aducerea în ţară, respectiv la Bucureşti, a Prinţului Carol, viitorul Rege Carol al II-lea

Sosirea Prinţului Carol în ţară, acum 91 de ani (6 iunie 1930), constituie o autentică pagină de roman, care va fi tratată ca atare în monografia satului Nandra. Acum dăm doar câteva date. Prinţul, pentru a-şi proteja identitatea, a călătorit cu un paşaport fals, pe numele lui Eugen Nicolas, care era şoferul ataşatului militar român [...]

Mai mult

File de istorie locală (XIII) Jertfele năndrenilor în Al Doilea Război Mondial

Aşa cum se ştie, la 22 iunie 1941, Ion Antonescu a dat celebrul ordin de trecere a Prutului, în care se spunea, între altele: “OSTAȘI,           Vă ordon: treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașii din Răsărit și Miază-Noapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și [...]

Mai mult

Apel către toţi năndrenii!

                              100 de năndreni donatori Moto: “În cimitirul greu de prune Se mută satul, rând pe rând.” (Ion Horea, Cântec târziu) Dragi consăteni, Cu ocazia sărbătorii de Florii, am fost în cimitirul satului nostru natal, Nandra, unde s-a ţinut o slujbă de pomenire a celor îngropaţi în cimitir. Înainte de slujbă, am fost în partea [...]

Mai mult

Un document exceptional, publicat în premieră naţională: prima atestare documentară a moşiei Nandra

Primul pas pe care trebuie să îl facă oricine doreşte să elaboreze monografia unei aşezări din Transilvania este consultarea valorosului Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, întocmit de Coriolan Suciu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Iaşi, 1967-1968, 2 vol.; vol. 1: A-N, 435 p.; vol. 2: O-Z., 448 p., lucrare disponibilă acum şi online. Din [...]

Mai mult

Jocurile copilăriei

  Motto: “Copilăria petrecută la sat mi se pare singura mare copilărie. Cine nu priveşte în urma sa peste o asemenea copilărie, mi se pare aproape un condamnat al vieţii.” (Lucian Blaga, Elogiu satului românesc) Generaţile anterioare n-au avut calculator, tabletă, laptop, telefon mobil, playstation şi reţele de socializare, ceea ce nu înseamnă că acestea [...]

Mai mult
Mergi sus