Puţină lume ştie că, după Al Doilea Război Mondial, când Universitatea Regele Ferdinand I a primit alt nume, respectiv Universitatea “Victor Babeş”, în Senatul Universităţii, care a decis numele Universităţii româneşti, un alt nume vehiculat a fost al lui Emil Racoviţă. Dar, pentru că, în Senat, numărul celor de la Universitatea de Medicină era majoritar, a fost adoptat numele “Victor Babeş”...
Pentru orice scriitor, momentul când şi-a văzut pentru prima oară numele tipărit într-o publicaţie este unul de neuitat. Iată, de pildă, cum descrie Domnul Alex Ştefănescu, talentatul critic literar, acel moment: “Primul meu text publicat în Luceafărul a apărut în 1970, la începutul verii, la o rubrică înfiinţată special pentru mine, «Comentarii critice», care ocupa coloana din dreapta, de pe...
În anul III, am făcut Istoria limbii române, cu Viorica Pamfil, prodecan al facultăţii, iar seminariile cu Anton Goţia, Psihologie şcolară, cu Valer Mare, Istoria literaturii ruse, cu Adrian Ghijiţchi, Metodică la specializările A şi B (probabil cu Vistian Goia), Literatura română, cu Silvia Goga (am făcut la acest curs un fel de “critica criticii” operei lui Caragiale), Limba rusă, cu...
În anul II de facultate a mers mult mai uşor, fiind deja rodat în viaţa studenţească. În primul semestru, am avut tot patru discipline: Istoria filosofiei, care ne era predată de Grigore Drondoe, secretarul de partid pe Universitate, cu studii în URSS, de unde a venit căsătorit cu o rusoaică, vorbitoare nativă a limbii ruse, cu care am făcut cursuri de fonetică a limbii lui Puşkin. Istoria limbii...
A apărut, recent, excelenta teză de doctorat a Doamnei Alexandra Szilagyi-Ormenişan, Publicistica lui Ion Agârbiceanu. Prefaţă de Ilie Rad, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2022. Redau, mai jos, prefaţa pe care am scris-o la această carte. Prefaţă Alexandra Szilagyi (n. Ormenişan) este în prezent...
La cursul de Folclor literar românesc l-am avut pe profesorul Dumitru Pop, personalitate luminoasă şi generoasă, echilibrată şi neconflictuală, unul dintre iluştrii reprezentanţi ai folcloristicii şi etnologiei româneşti. Este singurul nostru profesor, care ne-a lăsat un volum de memorii: Martor atent şi modest părtaş la istorie (Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2005). Am citit cartea cu interes şi...
Dupa tentativa de a debuta cu un desen, la ziarul Scânteia pionierului, în clasele primare, nu am mai trimis materiale literare, la nicio publicaţie. Abia în liceu am avut o încercare de a debuta în cotidianul Steaua rosie, cu articolul Omul cu boneta verde. Despre ce era vorba? Deşi stăteam la internat, mergeam des în Nandra mea natală, situată la 15 km de Ludus. Ĩmi amintesc că, într-o sâmbătă...
În februarie 1977, eram în anul II de facultate şi preşedinte al ASC Filo I, în această calitate participând la Conferinţa de partid a Centrului Universitar Cluj. Mi se pare că secretar de partid pe Centrul Universitar era profesorul Ion Deleanu, de la Facultatea de Drept a Universităţii clujene, de care mie îmi plăcea foarte mult. Îl ascultasem la multe şedinţe, iar discursul lui era unul...
Preambul. În primǎvara anului 1977, fiind student deja în anul II, am trimis revistei Viaţa studenţească, un articol intitulat Cum vorbim în şedinţe. Îmi amintesc că articolul respectiv a fost foarte repede publicat, pe pagina a II-a a revistei. Acesta a avut un oarecare ecou, astfel că l-am republicat în revista Echinox din acelaşi an (nr. 6-7, 1977, p. 2, sub titlul Limbajul şedinţelor), la...
1. Înfiinţarea revistei. Cred că am auzit pentru prima oară de revista Echinox în primăvara anului 1974, când o parte din colegii mei de liceu, din Luduş, au făcut o vizită la Facultatea de Filologie din Cluj, la care eu nu am vrut să particip, dintr-o prejudecată prostească: ziceam că, dacă nu voi reuşi la admiterea la facultate, din acel an, drama mea va fi şi mai mare, pentru că aveam un...