Viata ca un dar, vol. II. Încercarea de resuscitare a Organizaţiei Pionierilor, la începutul anului 1990

V

După liniştirea relativă a apelor şi trecerea sărbătorilor de iarnă, noi megeam încă la sediul fostului CJOP. Aici am primit de la Bucureşti un document interesant, intitulat Chemarea Organizaţiei “Copiii României Libere”, prin care se încerca continuarea activităţilor pionereşti, sub altă formă. Ceva ce a făcut şi FSN-ul, folosind vechile structuri de partid. Dar iată documentul:

CETÂŢENI ŞI COPII AI ROMÂNIEI LIBERE!

Sântem în sfârşit un popor liber, care trăieşte de acum înainte într-o ţară liberă. Au plătit pentru aceasta cu preţul sângelui zecile de mii de eroi ai Revoluţiei, făcute de astă dată de întregul popor, într-adevăr unit în cuget şi în faptă.

Primul gând al nostru, al tuturor este să păstrăm şi să transmitem copiilor noştri, copiilor copiilor noştri, de-a pururi, ceeea ce s-a dobândit prin luptă în aceste zile fiebinţi, să-i creştem în dreptate, adevăr şi demnitate.

Să redăm copiilor noştri fericirea vârstei fără griji, a seninătăţii şi curăţeniei sufleteşti, lăsându-i să se bucure de roadele muncii întregului popor în linişte şi pace.

Ne-am angajat în aceste zile să dăm acces liber tuturor copiilor la valorile umanismului, ale moralei noastre tradiţionale, la cele mai sănătoase valori ale culturii naţionale şi universale, să promovăm şi să aparăm drepturile fundamentale ale copilului.

Copiii noştri să crească frumoşi şi viguroşi, să facă sport, să ştie să se joace şi să se distreze, să ştie să zâmbească cu puritatea vârstei. Să ne învăţăm copiii ce înseamnă dragostea şi respectul faţa de natură, prin drumeţie şi turism liber, fără oprelişti sau hotare.

Să le oferim posibilitatea de a cunoaşte valorile civilizaţiei universale, de a vedea ce au clădit secole de-a rândul alte popoare. Putem face aceasta prin schimburi de grupuri de copii cu ţări din întreaga lume.

Politica nu este un atribut al copilăriei.

Să nu-i îmbătrânim înainte de vreme! Vor putea face politica pe care o vor dori în România noastră liberă şi democratică, atunci când vor ajunge şi ei la înţelepciunea maturităţii.

Principiul care ne va călăuzi în tot ceea ce putem face în viitor va fi participarea copiilor după sufletul lor, prin liberul acord al părinţilor, cu sprijinul lor.

Copii, părinţi, educatori, veniţi în rândurile noastre.

TRÃIASCÃ ROMÂNIA LIBERÃ!

CONSILIUL NATIONAL AL ORGANIZAŢIEI

   “COPIII ROMÂNIEI LIBERE”

Am transcris aidoma documentul respectiv, respectând şi punctuaţia. După cum se vede, limbajul şablonard, de lemn, este amestecat cu termeni la ordinea zilei atunci (democraţie, libertate, cultul naturii etc.).

Nu s-a ales nimic din acest proiect. La începutul trimestrului II, toţi intsructoiri eram repartozaţi la diverse şcoli din municipiu. Eu am nimerit la Liceul de Ştiinţe ale Naturii (actualmente “Onisifor Ghibu”), undew am lucrat două semestre. În timpul verii, s-a făcut un fele de repartizare a cadrelor didactice netitulare, de un sindicat condus de profesorul de istorei Aurel Bulbuc, de la Iclod. Am primit un post la Şcoala Nr. 11 din Cluj-Napoca, devenită ulteriorl Liceul “Eugen Pora”.

O altă etapă se deschidea în viaţa mea.

 

 

1 comentariu

  • Acest document prezentat sus se remarca prin aspiratia de a face din cei tineri un popor liber. Cadrul in care a fost formulat este unul demn, generos si profund uman, ne cheama sa ne infaptuim scopul din liniste si pace, sa ne bucuram de roadele libertatii prin care suntem fericiti. Vreau sa-mi adresez salute acelui ganditor din spatele acestei lucrari, cu urmatoarele cuvinte: Respect, admiratie si multumire!