Blogul lui Ilie Rad

Viaţa ca un dar (XXIV). Completări la biografia unor preoţi din satul Nandra

Anul trecut, în perioada de redactare a monografiei satului Nandra, nu ne-a fost accesibilă excepţionala lucrare a istoricului Cornel Sigmirean, Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948), Editura Universităţii “Petru Maior”, Târgu Mureş, 2007, o lucrare care oferă scurte biografii la peste 3500 de preoţi greco-catolici din Arhidieceza de Alba Iulia şi Făgăraş, “cu prezentarea...

Viaţa ca un dar (XXIII). Radu Ilie -> Ilie Rad-Nandra -> Ilie Radu-Nandra -> Ilie Rad

Uneori numele unui om are o întreagă poveste, care poate ţine de factori politici, administrativi, familiali sau de altă natură. În cazul scriitorilor, sunt atâtea cazuri, în care aceştia şi-au schimbat numele pe care le-au avut la naştere. Dan Barbilian, Grigore Pişculescu, Otilia Coman au devenit Ion Barbu, Gala Galaction, Ana Blandiana. Însuşi poetul nostru naţional, Mihai Eminescu, s-a numit...

Viaţa ca un dar (XXII). Contemporan cu un eveniment epocal din istoria omenirii: prima aselenizare (20 iulie 1969)

În vara anului 1969 terminasem clasa a VII-a şi mă pregăteam pentru ultima clasă gimnazială. Nu ştiu cum am aflat că în noaptea de 20 iulie (chiar de Sf. Ilie, ziua mea onomastica!), se va transmite, în direct, prima aselenizare din istoria umanităţii. Poate Tata, care trecea zilnic pe la coperativă, singurul punct unde se puteau afla noutăţi de orice natură, mi-a spus acest lucru (nu aveam acasă...

Viaţa ca un dar (XXI). La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a participat şi un grup de năndreni!

1. Lipsa documentelor. Lucrând la monografia satului Nandra, spre mâhnirea mea, nu am găsit niciun document scris, care să ateste participarea unor năndreni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, care a consfinţit unirea Transilvaniei cu România. “Din păcate – scriam în monografie –, din Nandra, dar nici din satele din jur, nu au existat delegaţi oficiali la Alba...

Viaţa ca un dar (XX). Coleg de clasă cu un viitor poet, prozator şi eminent traducător: Kocsis Francisko

  La Cecălaca am fost coleg de clasă cu Kocsis Francisc, care a devenit un cunoscut poet, prozator, publicist şi traducător din literatura maghiară (sub numele Kocsis Francisko). A fost secretar-dactilograf la (2004), redactor (din 2005) , apoi redactor-şef adjunct (2009-2015) la cunoscuta revistă Vatra, din Târgu Mureş, unde şi locuieşte. Ca elevi, nu am fost foarte apropiaţi, probabil datorită...

La început de an

Distinsa jurnalistă, Oana Bota, de la cotidianul Cuvântul liber din Târgu Mureş, mi-a cerut câteva gânduri, la început de an, pentru o anchetă pe care o face la ziar. Iată ce i-am răspuns.                                                 * Aş dori ca Anul Nou, 2022, care tocmai a început, să aducă lumii liniştea şi pacea la care omenirea are dreptul, certitudinea că am scăpat definitiv de virusul...

Viaţa ca un dar (XIX). Leacuri băbeşti

             Înainte de apariţia medicinei ca ştiinţă, oamenii s-au tratat de bolile şi durerile de care sufereau cum au putut. Eu cred că, în trecut, fiecare sat avea un fel de medic ad-hoc, un bărbat sau mai ales o femeie în vârstă, care îşi asumau această sarcină. Prin mijloace primitive, dar verificate de experienţa vieţii, oamenii au încercat să-şi aline suferinţa, scăpând de boli precum...

Viaţa ca un dar (XVIII). Satul Nandra – un model de toleranţă etnică

Cred că este obligatoriu să vorbesc şi despre toleranţa etnică în care am crescut. Comuna Bichiş este formată din patru sate, două de români (Nandra şi Gâmbuţ) şi două de maghiari (Bichiş şi Ozd). În copilărie, nu am auzit niciodată în casa noastră vorbindu-se rău despre maghiari. Am mai spus şi cu altă ocazie că multe case din Nandra au fost făcute de meşteri din Bichiş sau Ozd. Cea de-a două...

Viaţa ca un dar (XVII). Năndrenii şi politica

Într-un eseu datat 31 martie 1935, intitulat Turnul de fildeş, Mircea Eliade spunea: “Nu cred că există ţară din lume, în care să se fi consumat atâtea energii pe tărâmul politicii de partid.”[1] Ceea ce e valabil pentru poporul român în general, este valabil şi pentru năndreni în mod special. Până la marea Unire din 1918, pe durata dualismului austro-ungar, românii din Ungaria şi Transilvania ...

Un ecou la articolul lui Dumitru Constantin, “Farsele memoriei şi falsele memorii”

  Dragă Ana-Maria, După cum ştii, sunt un cititor consecvent şi colaborator al revistei pe care o editezi, cu atâta trudă, în memoria ilustrului tău tată. Am citit în Flacăra lui Adrian Păunescu (nr. 48 (1026), 10-16 decembrie 2021, p. 12-13) o excepţională prezentare a domnului Dumitru Constantin (Farsele memoriei şi falsele memorii), făcută volumului “Am fost secretarul personal al lui Nicolae...