De când e lumea lume, macii apar în luna iunie. Acum, că primăvara a venit mai devreme, ei deja sunt înfloriţi, iar unii scuturaţi.
Mi-am amintit de o poezie de Magda Isanos, Macii:
Ardeau ca niște facle vii,
în vârf de firave tulpini.
Îsi înălțau râzând zglobii
obrazul roșu dintre spini.
I-am adunat cu mâini avare,
am rătăcit în seara blândă,
umplându-mi brațele de floare
învăpăiată și plăpândă.
Și m-am întors într-un târziu,
departe câmpul rămânea,
atât de singur și pustiu
în urma mea.
Dar când acasă-am încercat
să-i strâng într-un aprins buchet,
toți macii mei s-au scuturat
ca niște lacrimi pe parchet.
Adaug şi o fotografie postată de Doamna Prof. univ. dr. Diana Câmpan, de la Universitatea „1 Decembrie 1918”, pe Facebook.
