Un articol social-politic al lui Lucian Blaga, nesemnat, care nu ar fi putut apărea înainte de 1989

                                      Revista politică Die Zukunft

Revista politică Die Zukunft: e cea mai bună revistă social-politică, ce apare în Germania, scrisă de obicei în întregime de celebrul Maximilian Harden¹, criticul cu ochii pătrunzători, care de atâtea ori a înțeles mai bine decât oricine altul situațiunile prin cari ne-am zbătut anii din urmă.

Ne-a sosit numărul ultim al acestei reviste, cu câteva reflexii asupra stărilor din Ungaria, cari sunt de interes și pentru noi. Lucrurile ce ni le spune despre vecinii noștri sunt cam acestea: Ungaria a fost de două ori înșelată de aliați. Când Károlyi² a prezentat socotelile generalului Franchet d’Esperay³ și a fost brusc refuzat de acest roialist și militarist încarnat. Din nou, s-a îndreptat Ungaria către Antantă, prin oamenii lui Horthy. Franța spera de la Horthy că va mântui de bolșevism statele moștenitoare ale Habsburgilor.

Ca răsplată, se făgăduiau ungurilor revizuiri neprecise, dar cu atât mai atrăgătoare ale condițiilor de pace. E adevărat că, în schimbul acestora, Franța a cerut și Căile Ferate Maghiare: aceasta-i învoiala faimoasă de la Gödöllő⁴, făcută între regentul Horthy și conservativul domn Paleologue⁵, în mai 1920. Astfel nu ș-a uscat bine cerneala contractului de pace și Franța și-a părăsit aliații. Această schimbare de atitudine nu se poate lămuri decât în chip social. Cehoslovacia socialistă, care avea simpatii pentru Rusia, nu plăcea Înaltului consiliu. Nădejdea capitaliștilor francezi se îndreptă deci către soldații lui Horthy.

Așa s-a început din nou o fierbere în estul Europei. Se zicea că Horthy va pătrunde cu puternica sa armată antisocială în Cehoslovacia, în Iugoslavia, în Austria și chiar și în România.

Dar nădejdea capitalismului reacționar nu ș-a împlinit. Chiar și Polonia desperată a scăpat fără de ajutorul soldaților albi.

Anglia, de altă parte, a protestat împotriva concesionării Căilor Ferate Maghiare Franței. Domnul Paleologue a trebuit să plece și domnul Berthelot⁶ a anulat invoiala dela Gödöllő, în credința că refacerea noilor state se va face prin orice alta mai curând decât invazia ucigașilor maghiari, conduși de saloanele din Budapesta. Asta nu însemnează că Horthy e cu desăvârșire înlăturat: Berthelot stă în Paris, dar misiunile Antantei stau în Budapesta! Și delegații acesteia, generali, aristocrați, atașați tineri și frumoși – sunt oaspeții zilnici ai înaltei societăți maghiare.

Tot ce se întâmplă în afară de această a cincea fericită Internațională e: bolșevism. Influența societății ungurești asupra trimișilor Antantei e prea cunoscută din cazul lui Clerk⁷, din a colonelului Yates⁸, care, cu armele ce le-au lăsat la porunca Antantei românii în Budapesta – a înarmat nu muncitorii și țăranii, ci pe eroii de pogromuri ai lui Horthy. Când evreii, amenințați și urmăriți, au chemat pe colonelul american, tot evreu, Horovitz⁹, [care] era invitat de aristocrați dintr-un palat în celălalt. Și acest evreu american a declarat în sfârșit sărbătorește că în Ungaria nu sunt pogromuri.

Președintele comisiei dunărene – un admiral englez – a declarat oficial mai târziu, la dorința episcopului Nemes, că Ungaria e o țară creștină, cu un guvern creștin și siguranța în Budapesta e tot atât de mare ca și cea din Londra.

Toate crimele ce se săvârșeau au revoltat numai pe plenipotențiarul italian, care le-a dat în vileag. Și ciudat: oamenii lui Horthy au făcut ce-au făcut, că acest Cerutti¹⁰ a fost apoi trimis în Asia Mică. Domnul Berthelot va restabili liniștea în răsăritul Europei numai atunci, când va face imposibilă politica misiunilor din Budapesta.

„Literatură, artă, ştiinţă”. Nesemnat

(Voinţa, anul I, nr. 144, 27 febr. 1921, p. 2)

Argumentele paternităţii

1. Lucian Blaga aborda, în marea majoritate a foiletoanelor sale, chestiuni filosofice, literare şi culturale. Iată că, recenzând revista germană Die Zukunft, el prezintă, volens nolens, şi probleme politice şi sociale.
2. Folosirea unor cuvinte frecvente în publicistica lui Blaga: fără de, însemnează (pentru înseamnă), nădejdea, neprecise (multe alte cuvinte încep cu prefixul ne-).
3. Ignorarea unor forme neaccentuate ale pronunemului personal: „Când evreii, amenințați și urmăriți, [l-]au chemat pe colonelul american”; „Toate crimele ce se săvârșeau [l-]au revoltat numai pe plenipotențiarul italian.”
4. Utilizarea liniei de pauză şi a semnului două puncte.

Note

1. Maximilian Harden (1861-1927) – unul dintre cei mai influenți publiciști germani ai epocii wilhelmiene. În 1892 a fondat săptămânalul Die Zukunft, pe care l-a condus și în care a publicat enorm de mult. Revista a devenit una dintre cele mai importante tribune intelectuale și politice ale Imperiului German.
2. Contele Mihály Károlyi (1875-1955) – politician maghiar și primul prim-ministru al Ungariei, după prăbușirea Austro-Ungariei, în 1918.
3. Louis Franchet d’Espèrey (1856-1942) – mareșal al Franței, unul dintre comandanții importanți ai Antantei în Primul Război Mondial. Este cunoscut mai ales pentru rolul său pe Frontul de Vest, în 1914, și pentru victoria decisivă de pe Frontul de la Salonic, în 1918.
4. La 23 iulie 1920 a avut loc înţelegerea de la Gödöllő (reşedinţa de vară a lui Horhy), dintre Horthy şi Philippe Berthelot/Maurice Paléologue.
5. Maurice Paléologue – unul dintre principalii diplomați francezi, implicați în negocierile care au precedat Tratatul de la Trianon.
6. Generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931) – important general francez, din Primul Război Mondial, cunoscut în România mai ales pentru rolul său în organizarea și modernizarea armatei române, în 1916-1918. A devenit membru de Onoare al Academiei Române.
7. Sir George Russell Clerk (1874-1951) – diplomat britanic important. În 1919, după prăbușirea Austro-Ungariei și după instaurarea regimului comunist al lui Béla Kun în Ungaria, a fost trimis de Conferința de Pace de la Paris la Budapesta, într-o misiune diplomatică specială.
8. Colonelul Halsey E. Yate – ofițer american, atașat militar la București, trimis apoi la Budapsta. În 1919 a devenit responsabil de reorganizarea poliției și jandarmeriei maghiare, interacţionând cu conducerea Armatei Române, care ocupase Budapesta şi cea mai mare parte a teritoriului Ungariei.
9. Colonelul Nathan Horowitz (Nathan Horovitz) – ofițer american, implicat în Europa Centrală, imediat după Primul Război Mondial. În 1919, Horowitz făcea parte din Misiunea Militară Interaliată de la Budapesta.
10. Nemes Antal (1855-1941) – cleric catolic maghiar important la Budapesta, după Primul Război Mondfial.
11. Vittorio Cerruti (1881-1961) – diplomat italian cunoscut. A fost, într-adevăr, şi ambasador în Asia Mică.