Gǎsesc pe internet un comentariu al domnului C. Stǎnescu, publicat în revista Cultura, din 19 ianuarie 2012, pe marginea primului numǎr din acest an, din România literarǎ, în care domnia sa scrie: “Sunt, mai întâi, Însemnarile unui om de rând, prezentate de neobositul cercetator Ilie Rad, cel ce <<traieste în respectul pentru civilizaţia urmei>>, cum l-a numit Irina Petraş.” Am întrebat-o pe Irina Petraş dacǎ ştie unde a fǎcut aceastǎ afirmaţie, pe care nu a negat-o, dar nu îşi amintea contextul. În orice caz, caracterizarea mi se pare foarte exactǎ. Am, într-adevǎr, aceastǎ obsesie pentru “civilizaţia urmei”, pentru pǎstrarea memoriei noastre culturale. Interviurile mele cu diferite personalitati, proiectul de recuperare a interviurilor unor scriitori, demersurile pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Mass-Mediei la Cluj-Napoca, filosofia însǎşi a Asociaţiei Române de Istorie a Presei se înscriu, toate, în acest cult al meu pentru “civilizaţia urmei”.
*M-am întâlnit, pe stradǎ, cu domnul Nicolae Felecan, fotograful oficial al Universitǎtii “Babeş-Bolyai”, care a fost bucuros cǎ m-a întâlnit, fiindcǎ purta în geantǎ trei fotografii de la festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa Patriarhului Daniel. Îmi amintesc cǎ l-am rugat atunci sǎ îmi facǎ şi mie o fotografie, momentul fiind foarte important. S-a ţinut de cuvânt şi mi-a dat acum trei fotografii.
Pe Domnul Nicolae Felecan îl ştiu din anii studenţiei, când îl invitam sǎ ne facǎ fotografii cu personalitǎţile care erau invitate la ciclul de conferinţe “Mǎrturia unei generaţii”. Multe din fotografiile publicate de mine în cǎrţile mele sau în diverse reviste sunt fǎcute de domnul Felecan.