Eram la Baia Mare, când am primit, de la Doamna Irina Petraş, Preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, trista veste a plecării dintre noi a cunoscutului scriitor, Grigore Zanc, autorul, între altele, al romanului Cădere liberă (1978), pe care l-am citit cu mare interes, pentru curajul pe care l-a avut scriitorul, în a spune multe adevăruri despre regimul comunist.
Ştiu că eram profesor la Şcoala Nr. 11 din Cluj-Napoca, iar Grigore Zanc avea funcţia de Prefect al Judeţului Cluj (primul Prefect postdecembrist al Clujului). L-am invitat la o întâlnire cu elevii, cu ocazia apariţiei celei de-a doua ediţii a romanului Cădere liberă (1995). Întâlnirea a fost una extrem de reuşită.
Iată comunicatul primit de la Doamna Irina Petraş.
Grigore Zanc (26 ianuarie 1940, Şigău/Cluj – 12 martie 2026, Cluj-Napoca). Prozator, eseist, om politic. Şcoala primară în satul natal, apoi la Dej ş la Liceul Pedagogic din Cluj. A absolvit Facultatea de Filosofie a UBB Cluj-Napoca (1969). În perioada studenţiei, conduce subredacţia clujeană a revistei „Viaţa studenţească” (1967–1969) şi apoi Cenaclul de estetică Diotima (1970–1974). După licenţă, e asistent (1969), lector (1974), conferenţiar (1990) la Catedra de filosofie a facultăţii absolvite. Doctor în filosofie (1981), cu teza Politicul în concepţia lui Petre Andrei. Debut absolut cu proză scurtă, în revista Amfiteatru, în 1969. A colaborat la revistele: Amfiteatru, Luceafărul, Tribuna, Utunk, Korunk, Studia Universitatis, Suplimentul literar al Scânteii tineretului, România literară, Vatra, Viitorul social etc. După revoluţie, a fost director al săptămânalului Azi din Cluj (1990) şi membru în colegiul de redacţie al cotidianului Azi din Bucureşti (1990-1992). Preşedinte al organizaţiei judeţene Cluj şi membru în conducerea naţională a Partidului Democraţiei Sociale din România. Senator de Cluj în legislatura 2000-2004. A fost prefect de Cluj între 1990 şi 1996, iar în perioada 23 august-11 decembrie, 1996 a îndeplinit funcţia de ministru al Culturii. În anul 2004, a fost numit, de către Parlamentul României, la propunerea Senatului, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), având mandat până în anul 2010.
Volume: Conul de umbră, 1975; 1992; Etica spiritului revoluţionar, studiu, 1975; Cădere liberă, roman, 1978; 1995; Probleme personale, scenariu cinematografic, ecranizat, 1981; Careul de fugă, roman, 2 vol., 1985-1990; Hamlet – între vocaţie şi datorie morală, eseuri, 1998; 2002; Alb, 2000. Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, 1975. Pentru activitatea sa, a fost distins cu Medalia „Meritul Cultural”, clasa a II-a (1972), Ordinul Muncii, clasa a III-a (1974), titlul de Senator de onoare şi membru al Marelui Senat al Universităţii „Babeş-Bolyai” (1996), precum şi cu titlurile de Cetăţean de onoare al oraşului Spartanburg, Carolina de Sud, SUA (1991), şi al comunei Mărişelu, din jud. Cluj (2000) şi al comunei Jichişu de Jos din jud. Cluj (2003).