Nu sunt analist politic, dar nu pot să stau pasiv în faţa a ceea ce se întâmplă în ţară. Se vor scrie studii, cărţi şi tratate despre evenimentele din luna decembrie a acestui an. Ce mă intereseaza pe mine este să văd şi să înţeleg cum a fost posibilă ascensiunea candidatului cvasinecunoscut, Călin Georgescu? Enumăr câteva argumente, ca la şcoală.
- Promovarea pe TikTok. Candidatul ar fi fost spijinit pe această platformă de sute de mii sau milioane de postări în favoarea sa, postări care au avut efectul “picăturii chinezeşti” (văzută nu ca instrument de tortură, ci ca metodă de perseverenţă în promovarea unei idei, a unui concept, a unui om). Eu nu am acces la TikTok, preiau aici ce am citit în presă şi în rapoartele serviciilor de specialitate din România, recent desecretizate. Dacă ţi se inoculează de sute de mii de ori un nume, mintea ta rămâne calată pe acest nume, pe care vei pune ştampila în cabina de vot.
O sa dau un exemplu personal, din care se vede că am trăit pe viu un mic efect al picăturii chinezeşti.
În anii 1985-1989, am fost instructor al Consiliului Judeţean Cluj al Organizaţiei Pionierilor (CJOP). După pensionarea colegului meu, Ioan Mureşan, am fost ales secretar al Organizaţiei de bază de la CJOP. Se înţelege că, în această calitate, trebuia să fac diferite rapoarte, situaţii, dări de seamă etc., documente care trebuaiu realizate în spiritul documentelor de partid ale momentului, al cuvântărilor lui Nicolae Ceauşescu. Am învăţat rapid cum trebuie făcute documentele, ca să nu trebuiască să le refac. Când le prezentam, foloseam expresia „cuvântarea secretarului general al partidului”, fără să dau numele acestuia. Poate îl dădeam doar în documentele scrise.
Ei bine, în primele trei luni ale anului 1988, am fost trimis, pentru perfecţionare, la fosta Academie de Partid, „Ştefan Gheorghiu” (care nu se mai numea aşa, când cultul lui Ceauşescu ajunsese pe culmile delirului). Ei bine, la aceste cursuri, fiecare profesor repeta, la fiecare curs, de zeci de ori, numele lui Nicolae Ceauşescu. După trei luni, când m-am întors la Cluj, mi se părea normal să pomenesc numele secretarului general al partidului, Nicolae Ceauşescu! Picătura chinezească îşi făcuse efectul asupra creierului meu!
Aşadar, picătura chinezaească de pe TikTok, începută încă în 2016, a fost primul argument în ascensiunea lui Călin Georgescu.
- Dintr-un excelent articol de analiză, publicat în România literară (Complotul tăcut, nr. 51-52, 2024, p. 5), Mircea Mihăieş spune că, în ţară, Georgescu a obţinut în jur de 20 la sută din voturi, iar în străinătate – 40%. Încă ceva interesant, arată eseistul: „Jumătate din susţinătorii lui Georgescu provin din mediul rural – acolo unde se află principalii beneficiari ai sumelor trimise de rudele din străinănate. Or, la ţară – să fim realişti – reţelele de socializare nu contează prea mult. În schimb, telefoanele şi îndemnurile celor din străinătate, da. Aşa se închide cercul acestui complot desfăşurat departe de sursele publice de informare, în deplină tăcere, „sub semnul radar”, cum s-a spus (altă expresie, care va intra în limba de lemn contemporană, precum expresia „în marja”, n. I.R.), la adăpost de ochii şi urechile presei şi ale partidelor. Pot confirma această ipoteză cu un exemplu personal. Un fin de-al nostru a fost şeful unei secţii de votare, într-un sat dintr-o comună a judeţului Cluj. Din cele circa 120 de voturi exprimate, 60 au fost pentru Călin Georgescu!
- De ce în străinătate au votat 40 la sută pentru acesta? Răspunsul este simplu de dat. Cei din străinatate au vrut să se răzbune nu pe ţară, ci pe sistem (forma de guvernământ, partidele, instituţiile statului etc.). Că este aşa, o arată prezenţa copleşitoare a românilor din străinătate la meciurile naţionalei, unde era vorba de România, nu de entităţile ei corupte, indiferente, neprofesioniste.
Mircea Mihăieş mai aduce un argument, care vizează Biserica. El spune că, după 1990, „Bisericca Ortodoxă Română a infiinţat un număr de 800-1500 de parohii şi le-a extins pe cele existente. Or, asta înseamnă că există un număr de 1000-1500 de preoţi, care au dobândit o influenţă uriaşă printre cei care trec pragul instituţilor pe care le păstoresc.” Personal nu cred în acest argument, cu atât mai mult cu cât Biserica Ortodoxă Română a comunicat, de mai multe ori, că preoţii nu trebuie să facă politică, iar preoţii sunt sub ascultare, adică trebuie să respecte ordinele primite de la superiorii lor.
- La voturile în favoarea lui Călin Georgescu au mai contribuit, crede Mircea Mihăieş, „obişnuiţii idioţi utili, resentimentarii, entuziaştii iresponsdabili, obsedaţii „schimbării” cu orice preţ, „revoluţionarii”, iluminaţii, frustraţii de ambe sexe şi multe alte categorii deşuchiate, de care România nu duce lipsă”.
- În editorialul You motherfuckers! (Caţavencii, nr. 48, 4-10 noiembre 2024, p. 16), Doru Buşcu vorbeşte de complicitatea Serviciilor: „SRI, SIE, STS s-au făcut că nu văd agresiunea reţelei chinezeşti de spionaj TikTok, prin care Rusia are obiceiul să atace democraţiile. Serviciile mint de îngheaţă apele, şi atunci când tac. Umflate de Băsescu şi folosite de Iohannis în interes exclusiv privat, eliberate de orice supraveghere parlamentară serioasă, Serviciile s-au organizat singure pe combinaţii şi facţiuni şi, în tradiţia falsului patriotism, moştenit de la vechea Securitate, s-au sincronizat cu delirul mistic-voievodal al unui nebun. Aşa cum au privit de pe margine la căderea lui Ceauşescu, la fel au privit de pe margine şi acum, la ridicarea lui Călin Georgescu. Au fost şi, probabil, sânt încă parte din puci.”
Aştept şi alte argumente.