Ilie Rad

             În ultimii ani, obişnuiesc, la cursuri, sǎ le spun studenţilor diverse întâmplǎri cu tâlc, fabule, legende etc., în scopul de a le capta atenţia.           Iatǎ o scurtǎ întâmplare, povestitǎ de Mircea Cǎrtǎrescu, despre întâlnirea sa cu Nichita Stǎnescu:   Tu, Nichita…           Când am stat prima dată faţǎ-n faţǎ cu Nichita Stănescu (mă [...]

Am mai scris, pe acest blog, despre capacitatea fiinţei umane de a ierta, plecând de la cele mai profunde cuvinte pe care le-am citit vreodatǎ, rostite de Iisus pe cruce: “Iartǎ-i, Doamne, cǎ nu ştiu ce fac!” La scarǎ istoricǎ, se spune cǎ noi trebuie sǎ iertǎm, dar sǎ nu uitǎm! Este  de neuitat, de [...]

O splendidǎ zi de toamnǎ, în care nu poţi sǎ nu reciţi celebra poezie arghezianǎ, Niciodatǎ toamna… Niciodatǎ toamna…. Niciodatǎ toamna nu fu mai frumoasǎ Sufletului nostru bucuros de moarte. Palid aşternut e şesul cu mǎtasǎ. Norilor copacii le urzesc brocarte. Casele-adunate, ca nişte urcioare Cu vin îngroşat în fundul lor de lut, Stau în [...]

  Începutul oficial al toamnei. Semnele anotimpului le-am vǎzut demult: lumina palidǎ, zilele mai scurte, primele frunze galbene. În Fǎget au apǎrut brânduşele de toamnǎ! Am mai spus şi cu alt prilej cǎ alternanţa anotimpurilor îi dǎ omului senzaţia cǎ este veşnic şi cǎ natura este trecǎtoare. În realitate, este tocmai invers. (“Numai omu-i schimbǎtor/ [...]