Am scris şi publicat mai multe studii despre cenzura comunistă, iar în 200o am coordonat chiar un impresionnat volum pe această temă. Creed că în Fals tratat de manipulare, Doamna Ana Blandiana spune că ceea ce se numeşte acum corectitudine politică (în engleză: political correctness) este mai periculasă decât cenzura. Dacă cenzura funcţionează într-un stat dictatorial, corectituniea politică se manifestă, iată, în democraţie.
Este tipică, în acest sens, întâmplarea relatată de marele regizor român, Andrei Şerban, profesor la Columbia University School of Arts din New York. În momentul în care s-a vacantat un post în micul department de teatru pe care îl conducea, a fost chemat la conducerea facultătii, care i-a făcut următoarele recomandări: ”Și ne-a spus decana școlii de artă că suntem prea mulți profesori de culoare albi, prea mulți profesori bărbați, heterosexuali, și este de dorit să luăm un nou cadru didactic, de preferință o femeie de culoare, care dacă este gay e foarte bine, iar dacă este un bărbat de preferință să fie portorican sau de culoare, sigur nu poate să fie cineva cum ești tu, Andrei, mi s-a spus, care ești un bărbat care ai fost căsătorit, care ești heterosexual și care ai copii”.