File de istorie locală (XIII) Jertfele năndrenilor în Al Doilea Război Mondial

Aşa cum se ştie, la 22 iunie 1941, Ion Antonescu a dat celebrul ordin de trecere a Prutului, în care se spunea, între altele:

“OSTAȘI,
          Vă ordon: treceți Prutul!
Zdrobiți vrăjmașii din Răsărit și Miază-Noapte!

Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți!

Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!

OSTAȘI,
Plecați azi pe drumul biruințelor lui Ștefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa voastră ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor.
Înainte!

Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aci strajă dreptății și zid de cetate creștină!

Fiți vrednici de trecutul românesc!“

Maria Tanse pe front, 1942. Sursa: Agerpres Arhiva

Maria Tanse pe front, 1942. Sursa: Agerpres Arhiva

În aprecierea rolului jucat de Ion Antonescu, în condiţiile dramatice în care se afla România în acel an, merită reprodusă concluzia unui mare istoric, Dinu C. Giurescu: “A fost Ion Antonescu «al treilea om al Axei»? Mareşalul a fost, de fapt, omul ţării sale. A luat conducerea într-un moment când liderii politici români cu autoritate n-au voit să preia guvernul. A condus echipa necesară raporturilor de forţe din anii 1941-1944. Are meritul, în condiţiile-limită ale celui de-al Doilea Război Mondial, de a fi păstrat autonomia statului român, cu întocmirile şi instituţiile sale fundamentale. Are meritul de a fi salvat de la «soluţia finală» viaţa a circa 350 000 de evrei români. Poartă răspunderea deportării evreilor basarabeni şi bucovineni în Transnistria, din care cel puţin 108.710 au pierit acolo. Poartă răspunderea războiului.” (Cf. Dinu C. Giurescu, România în al Doilea Război Mondial: de la 15septembrie 1939 la 23 august 1944, în Stephen Fischer Galaţi; Dinu C. Giurescu; Ioan-Aurel Pop, O istorie a românilor. Studii critice, Fundaţia Culturală Ronână – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1988, p. 271).

În al Doilea Război Mondial, năndrenii au participat cu mai puţini soldaţi, în comparaţie cu Primul Război Mondial. Astfel, din evidenţele pe care le deţinem până în prezent, rezultă că din Nandra au fost mobilizaţi 24 de soldaţi (comparativ cu 50, în 1914), din care s-au întors acasă doar  12, tot atâţia murind pe câmpul de luptă sau fiind daţi dispăruţi. Iată numele acestor eroi: Brudan Aron; Brudan Ioachim (Chimuluc); Brudan Viorel; Circa Viorel; Coman Gheorghe; Cosma Ilie; Iacob Vasile; Moga Laurean; Nistor Ioan (?); Popa Gheorghe; Răchită Nicolae; Trif Viorel.

Alături de aceştia, au mai participat la război, dar au avut norocul să se întoarcă acasă, devenind veterani: Andreşan Ioan, Brudan Dionisie, Cozma Casian, Iacob Ioan, Iacob Iuănaş, Iacob Ioan (Alexie), Iacob Alexandru (Lexuţ), Luca Nicolae, Mâtcă Gheorghe, Păcurar Ilarie, Răchită Gheorghe, Trif Şofron.

Unii dintre aceşti soldaţi au ajuns, pe frontul din Răsărit, până la Cotul Donului, unde au murit (precum soldatul Iacob Vasile), iar alţii au participat şi la războiul din Vest, după 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste (soldatul Moga Laurean a murit undeva în Munţii Tatra).

Datorită faptului că satul Nandra nu a făcut parte din nord-vestul României, cedat Ungariei horthyste în 1940, iar în timpul războiului a rămas în afara operaţiunilor militare, în Nandra nu au murit soldaţi, cum s-a întâmplat pe raza unor localităţi vecine, aflate mai aproape de linia frontului (la Aţintiş au căzut 25 de eroi, la Cecălaca – 20, iar la Luduş – 238 de eroi români, 56 sovietici şi 18 martiri evrei şi români, la Târnăveni 491 de eroi români şi 94 sovietici). (Date preluate din vol. Vasile T. Suciu, Eroi şi martiri ai reîntregirii României Mari (1940-1945), Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 2006, p. 327-329).

În acest volum, există un Tabel nominal cu unii din veteranii care au luptat la OARBA DE MUREŞ, pentru eliberarea Transilvaniei de sub teroarea horthystă, în perioada 23 august 1944- 25 octombrie 1944, a[le] căror memorii de război au fost publicate în revista “Vatra” din Târgu-Mureş, între anii 1975-1989, prin concursul prof. Vasile T. Suciu din Târgu Mureş, iar pe lista celor 78  de veterani, se găsesc şi doi din Nandra: Iacob Ioan şi Păcurar Ilarie.

Căutând în colecţia revistei Vatra mărturiile lor, nu am găsit cele două texte care mă interesau. Îmi pare nespus de rău, pentru că le-aş fi reprodus în monografia satului Nandra.

Notă: Fotografia o reprezintă pe Maria Tănase, la un spectacol pentru soldaţii români de pe Frontul de Est, în 1942. Sursa: Agerpres Arhivă.

Mergi sus