Lansarea unei cărţi unicat la Academia Română

 
In Aula Academiei Romane. Acad. Ioan-Aurel Pop și Ştefan Grigore, baron de Faÿ, consulul General Onorific al României la Nisa. 

Miercuri, 19 noiembrie a.c., în celebra Aulă a Academiei Române din Bucureşti, a avut loc un eveniment unic şi istoric: familia de Faÿ a prezentat şi oferit Academiei Române o carte monumentală de bibliofilie, unică şi impresionantă, care prezintă istoria Familiei de Faÿ, cu rădăcini adânci în Europa şi care sărbătorește anul acesta 1800 de ani de existență (225-2025). Ţinuta grafică a volumului a fost realizată de către Ariadna Ioana Glavce de Faÿ, soţia lui Ştefan Grigore, baron de Faÿ.

În cuvântul său introductiv, acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a subliniat rolul Familiei de Faÿ în istoria românilor. Membrii acestei familii au traversat continentul european din Franța până în România, au participat la Cruciade, războaie şi alte evenimente politice şi militare. Familia Faÿ a dat, de-a lungul veacurilor, principi, militari, ambasadori la Înalta Poartă și la Veneția, guvernatori, scriitori, pictori, muzicieni etc.

József (Iosif) de Faÿ, bunicul lui Ştefan Grigore, baron de Faÿ, consulul General Onorific al României la Nisa şi Preşedintele Catedrei „D. Cantemir” – Nisa, cel care a finalizat cartea oferită Academiei, a fost deputat al secuilor în primul Parlament al României Mari, rostind, în ședința din 19 februarie 1920, a Adunării Deputaților, şedinţă condusă de istoricul Nicolae Iorga, Declarația de adeziune a secuilor la Unirea cu România, un discurs emoţionant, elogiat de marele istoric. Doctor în drept internațional şi poliglot, Iosif de Fay a fost bun prieten cu Octavian Goga și Octavian C. Tăslăuanu. A fost numit, de către Regele Ferdinand, ambasadorul României la Tokyo și la Bruxelles (a murit suspect în ultimul post, existând suspiciuni că a fost asasinat). Soția lui József (Iosif) de Faÿ, Gabriela, se trăgea din neamul lui Ioan Kemeny, general și principe al Transilvaniei, care provenea din familia Micula, de pe Someș, cu numele maghiarizat în Kemeny.

Fiul lui József (Iosif) de Faÿ, scriitorul Ștefan J. Fay  (1919-2009, despre care Doina Rad a publicat prima şi singura monografie dedicată acestuia: Ştefan J. Fay sau Cercul care se închide, 2019), este autor al cunoscutului roman, Moartea Baroanei (1988), precum şi al altor romane şi cărţi de istorie, în care a susţinut autohtonia absolută a românilor pe teritoriul pe care îl locuiesc (e suficient să amintim volumul Un mileniu în 51 de ani, 2006). Ştefan J. Fay a fost căsătorit cu Voica Bogdan, descendentă a unor familii domnitoare din Moldova – Bogdan, Cantemir, Sturza –, strănepoată a lui Grigore Ghica, ultimul domn al Moldovei, ale cărui oseminte au fost recent repatriate, din Franţa în România.

Domnul Ştefan Grigore, baron de Faÿ si cartea prezentata.

Domnul Ştefan Grigore, baron de Faÿ si cartea prezentata.

Cartea a fost prezentată, pe larg, de către Ştefan Grigore, baron de Faÿ, care a arătat că aceasta s-a finalizat recent, dupa 80 de ani de căutari genealogice şi heraldice (începuturile fiind făcute de către Ştefan J. Fay, care a fost şi un pasionat istoric şi genealogist), cei doi, tată şi fiu, invcstind în realizarea cărţii circa 8 000 de ore de muncă şi pasiune!

Ştefan Grigore, baron de Faÿ este el însuşi un cunoscut cineast, realizator al singurului interviu făcut cu Mircea Eliade (în colaborare cu Paul Barbăneagră), mai multe informaţii despre domnia sa găsindu-se într-o ediţie a cunoscutei emisiuni de la TVR, Profesioniştii, realizată de Eugenia Vodă.

Volumul are un  format cu totul ieşit din comun, atât prin conținut şi aspect, cât şi prin dimensiunile sale de 60 x 35 cm şi o greutate de peste 16 kilograme!

Vorbitorul a arătat că au fost confecţionate doar patru exemplare din această lucrare, exclusiv pentru patru donaţii. În afară de Academia Română, ceilalţi beneficiari ai volumului sunt Ordinul Cavalerilor de Malta, de la Roma, Asociaţia Nobilimii Franceze de la Paris şi Biblioteca Patrimonială a Oraşului Nisa.

         La manifestare au participat membri din conducerea Academiei Române, academicieni, diplomaţi, ierarhi, cadre didactice universitare, artişti (Grigore Leşe), oameni de cultură şi artă, editori, studenţi, jurnalişti – am remarcat prezenţa celor de la TVR.

Adaugă comentariu