Domnul Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare, m-a invitat la festivitatea de lansare a volumului Magnum Diarium Academicum Septentrionis, 1800-2024 (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2026), o lucrare monumentală (format A4, cu fix 1000 de pagini). Lucrarea şi-a propus să fie „un reper fundamental pentru istoria culturală a Maramureşului şi Sătmarului şi o piatră de temelie pentru memoria instituţională a Academiei Române.”
Sunt foarte onorat că numele meu apare de 13 ori în lucrare, ca prezenţă în Maramureş, participant la volume colective, membru în comisii de doctorat etc.
Nu mică mi-a fost surpriza să vă că este citat inclusiv un articol de pe blogul meu, despre Doamna Suzana Holan, din Maramureş, care a reuşit, în anii 1983-1984, împreună cu alţi colegi, să organizeze un ciclu de conferinţe, Interferenţe, la Institutul de Fizică Atomică din Bucureşti. Între invitaţi, s-a numărat şi Constantin Noica. Şi eu îl invitasem la Cluj, la Facultatea de Filologie, să ţină o conferinţă. Mi-a spus că nu vine, deoarce cultura conferinţelor a făcut mult rău culturii noastre, în perioada interbelică. Dar m-am ales cu mai multe scrisori de la Constantin Noica, pe care le-am şi publicat în Excelsior, în numărul dedicat filosofului. Mai mult decât atât, Doamna Suzana Holan l-a lămurit pe Noica să accepte publicarea textului conferinţei într-un volum, conferinţa fiind transcrisă după notiţe (Noica nu a fost de acord să fie înregistrată conferinţa).
Au vorbit despre cartea lansată academicienii Marius Porumb şi Ioan Bolovan, profesorul universitar Ştefan Vişovan, iar în final autorul lucrării – un orator desăvârşit, care a subliniat importanţa sentimentului de demnitate naţională, efortul de a lăsa ceva în urma noastră etc.
Vehiculând o cantitate uriaşa de informaţii, micile lacune erau inevitabile. Două cazuri: cele zece volume din seria George Bariţ şi contemporanii săi (p. 642) nu au fost publicate de regretatul Ioan Chindriş, ci de un colectiv coordonat de Ştefan Pascu şi Iosif Pervain. Ioan Chindriş a fost doar un colaborator. Am constatat apoi absenţa din carte a ziarului Opinia, care a apărut chiar la Baia Mare, publicaţie căreia eu i-am acordat un interviu, pe care acum nu îl mai găsesc. Sper că omiterea ziarului din monumentala lucrare nu s-a făcut din raţiuni politice, ci este efectiv o simplă scăpare.
Lucrarea are o impresionantă bibliografie (cu peste 500 de referinţe) şi un indice de nume. Păcat că acest indice este unul „selectiv” şi nu integral. De asemenea, se impunea şi un indice de localităţi, ţări etc. Am vrut să aflu, de pildă, dacă este consemnată tentativa Ucrainei de a anexa cu forța județul Maramureș (ianuarie – martie 1945), dar nu am găsit această informaţie importantă.
Apropo de indicele de nume: paginile, în care se scrie mai mult despre o personalitate, ar fi trebuit scrise cu bold, cum se practică în lucrările ştiinţifice. La acad. Marius Porumb, de pildă, pagina în care i se face o scurtă biografie trebuia marcată ca atare. Detaliul acesta ar fi ajutat la consultarea lucrării. (La juristul Liviu Pop nu se consemnează faptul că şi el a devenit academician.)
Nu cred că primirea de către autorul lucrării a unui volum cu autograf trebuia consemnat ca atare. Apariţia volumului, dacă are legătură cu Maramureşul şi Academia Română, da, merita consemnat. Dar autograful ca atare îşi avea locul, eventual, într-un jurnal personal al autorului. Şi încă ceva: e păcat că volumul nu are nicio ilustraţie. Academicienii maramureşeni şi marile personalităţi din Maramureş meritau şi câte o fotografie, fie şi alb-negru.
Sunt amănunte care nu ştirbesc cu nimic prestigiul cărţii, dar le fac pentru viitoarele volume ale proiectului.
La 14 iunie a.c., Domnul Teodor Ardelean a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani.
Va doresc (cu intarziere) la mulţi ani, Domnule Director!
De asemenea, ii doresc recentei Dvs. cărţi o bună primire din partea publicului şi a criticii de specialitate. Sunt convins că ea va fi premiată de Academia Română, Uniunea Scriitorilor sau Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România. Ar fi o răsplată simbolică, pentru efortul Dvs. uriaş.