Marţi, 25 iunie, începând cu ora 11,00, în Amfiteatrul “Woodrow Wilson” al Facultǎţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicǎrii (FSPAC), din carul Universitǎţii “Babeş-Bolyai”, va avea loc lansarea volumului Copilǎria, ca luptǎ de clasǎ. Editori: Traian Cǎlin Uba şi Ilie Rad. Prefaţǎ: Ana Blandiana, Fundaţia Academia Civicǎ, Bucureşti, 2013.
De reţinut cǎ, la editarea acestei cǎrţi, au contribuit şase studenţi jurnalişti clujeni – Alina-Maria Bejenariu, Bianca Dumitru, Cosmin Dumitrache, Erika Ioance, Kristina Csázsár şi Alexandra Tulbure – şi şase studenţi doctoranzi, din cadrul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice şi ale Comunicǎrii: Lacrima Balint, Otilia Chiş, Marius Mureşan, Angela Teocan, Adela Tetean-Vinţeler şi Carmen Ţâgşorean.
„Nåscut din sedimentarea unor aduceri aminte – spune Doamna Ana Blandiana în Prefaţa cǎrţii –, a cåror durere este aproape la fel de greu de suportat, acum, dupå o jumåtate de secol, ca şi în realitatea lor uluitoare, mozaicul de drame pe care îl reprezintå acest volum încearcå så transmitå, spre generaţiile urmåtoare, dându-i astfel un sens, o istorie nu numai plinå de cruzime, ci şi absurdå, o istorie a cårei singurå utilitate este neuitarea.”
Despre cartea lansatǎ vor vorbi: drd. Flavia Topan, drd. Lucian Ciupei şi prof. univ. dr. Ilie Rad.
Iatǎ, mai jos, Prefaţa cǎrţii, scrisǎ de Doamna Ana Blandiana:
*
PREFAŢÅ
Aceastå carte s-a nåscut prin depunerea, straturi-straturi, a mai multor tipuri de emoţii şi a mai multor forme de colaborare.
La început a fost doar ideea de a urmåri influenţa represiunii comuniste asupra urmaşilor celor reprimaţi, de a încerca så descoperim cum a influenţat tragedia pårinţilor întemniţaţi, deportaţi, ucişi, destinul copiilor lor låsaţi de izbelişte. Iar aceastå idee a devenit, în 2012, tema tradiţionalei întâlniri anuale, care are loc la Memorial de Ziua Porţilor Deschise, la Înålţare, odatå cu Ziua Eroilor, şi când la Sighet se strâng, într-un adevårat pelerinaj al memoriei, foşti deţinuţi şi deportaţi politici, dar şi tineri dornici så-i descopere şi så le fie alåturi, din toatå ţara.
Masa rotundå desfåşuratå atunci a devenit prima parte a acestui volum, care avea så se nascå la propunerea Dlui Ilie Rad, director al Şcol;ii Doctorale de Ştiinţe Politice şi ale Comunicǎrii din cadrul Universitåţii „Babeş-Bolyai”, venit, împreunå cu un grup de studenţi, så viziteze Memorialul şi så asiste la dezbateri. Acele amintiri din copilårie, rostite aproape cu lacrimi în atmosfera saturatå de emoţie a Celularului fostei închisori, umplut pânå la refuz de ascultåtori, au fost înregistrate şi transcrise de studenţii clujeni. Lor li s-au adåugat amintirile despre copilårie decupate din interviurile unor fii şi fiice de foşti deţinuţi politici, aflate în Arhiva de Istorie Oralå a Memorialului nostru sau în arhiva personalå a Dlui Prof. Ilie Rad. Acestea reprezintå partea a treia a volumului de faţå.
Între cele douå categorii de mårturisiri orale, partea a doua a cårţii este formatå din pagini scrise anume pentru aceastå culegere sau desprinse din vechi jurnale şi caiete de amintiri. Multe dintre ele vin din stråinåtate. Prezenţa lor în volum se datoreşte entuziasmului Doamnei Ilinca Balş, prietenå a Memorialului şi membrå a exilului, care şi-a mobilizat rudele şi prietenii, ale cåror dramatice biografii le ştia, pentru a fi prezenţi în acest compendiu de dramatice amintiri din copilårie.
Nåscut din sedimentarea unor aduceri aminte a cåror durere este aproape la fel de greu de suportat, acum, dupå o jumåtate de secol, ca şi în realitatea lor uluitoare, mozaicul de drame pe care îl reprezintå acest volum încearcå så transmitå spre generaţiile urmåtoare, dându-i astfel un sens, o istorie nu numai plinå de cruzime, ci şi absurdå, o istorie a cårei singurå utilitate este neuitarea.
Ana Blandiana