Mi se pare cǎ, în cartea sa, Politice, Horia-Roman Patapievici, într-un moment de mare supǎrare, spunea cǎ ar trebui introdus votul censitar, pentru cǎ prostimea nu ştie cum sǎ voteze şi cǎ acest lucru ar trebui rezervat doar oamenilor inteligenţi, celor cu un larg orizont cultural etc. Istoria umanitǎţii (inclusiv istoria României) cunoaşte aceastǎ etapǎ a democraţiei, care are foarte multe limite, dovadǎ cǎ a şi fost rejectatǎ de istorie.
Se presupune cǎ un intelectual are un orizont cultural mai amplu decât un om simplu, nededat cu introspecţia şi fǎrǎ cunoştinţe istorice, din care sǎ poatǎ învǎţa ceva (Historia magistra vitae est, nu?).
Pe internet circulǎ douǎ scrisori, ambele redactate de cunsocuţi savanţi şi scriitori români, formatori de opinie, scrisori trimise instituţiilor europene, respectiv liderilor Uniunii Europene, din care şi România face parte. Unii îl susţin pe preşedintele Bǎsescu, alţii condamnǎ derapajele antidemocratice ale Uniunii Social-Liberale. Din fiecare tabǎrǎ fac parte oameni foarte cunoscuţi.
Astfel, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Andrei Şerban, Eugen Negrici, Daniel Vighi, Sorin Alexandrescu îl sprijinǎ necondiţionat pe Bǎsescu. Alţii (mult mai mulţi) sunt împotriva aceastuia: Liviu Antonesei, Şerban Foartǎ, Marius Oprea, Monica Spiridon, Stelian Tǎnase, Zoe Petre, Constantin Pârvulescu. De la Universitatea “Babeş-Bolyai”, Alexander Baumgarten, conferenţiar la Facultatea de Istorie-Filosofie, este pro-Bǎsescu, iar rectorul Universitǎţii, acad. Ioan-Aurel Pop, semneazǎ scrisoarea de protest împotriva lui Bǎsescu.
Dacǎ aş fi fost invitat sǎ semnez una din cele douǎ scrisori, oare ce aş fi fǎcut? Ca şi în cabina de vot, duminicǎ, am de ales între douǎ rele, iar eu voi alege rǎul cel mai mic. Care poate deveni rǎul cel mare!
Foarte mulţi intelectuali au preferat sǎ stea în expectativǎ. Fiindcǎ beneficiazǎ de anumite privilegii, fie din partea unai tabere, fie a celeilalte. Sau se gândesc cǎ vor beneficia în viitor.
Puţini dintre noi avem curajul opiniei. Tocmai pe asemenea oameni, fǎrǎ opinie şi curaj, s-au întemeiat dictaturile, care au fǎcut atât de mult rǎu omenirii.