Preliminarii. În primăvara anului 2002, doamna Brînduşa Armanca, director la TVR Timişoara, ma anunţat că Facultatea de Jurnalistică de la Sibiu organizează un simpozion, fără să îmi ofere prea multe detalii. Am sunat la Sibiu, iar regretatul profesor Alexandru Grad (19392005), decanul facultăţii, mia spus că pot participa şi eu, ceea ce am şi făcut (acolo mam reintâlnit cu Brînduşa, care a vorbit, dacă bine îmi amintesc, despre… senzaţionalismul ştirilor).
Cum am fost întotdeauna extrem de ataşat de instituţia la care lucram, miam zis că şi la Cluj am putea organiza o acţiune similară. Acest lucru sa petrecut în toamna aceluiaşi an, 2002, când am iniţiat primul nostru simpozion naţional, Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan, care parafraza titluri asemănătoare, pentru alte domenii: Curente şi tendinţe în lingvistica secolului nostru, Curente şi tendinţe în istoriografie etc. Convins de două adevăruri blagiene („Oricenceput se vrea fecund”, respectiv „A fi ardelean înseamnă a duce un gând până la capăt”), am organizat apoi, timp de 16 ani, tot atâtea simpozioane de jurnalism, care au devenit un fel de carte de vizită a noii facultăţi de profil, din cadrul Universităţii clujene. Mai mult decât atât, a fost editată cea mai mare parte a lucrărilor prezentate la cele 16 simpozioane, totalizând peste 6000 de pagini de carte, care au umplut un gol în literatura de specialitate, foarte săracă la începuturile ei. Iar prietena şi colega mea, Brînduşa Armanca, a devenit astfel „naşa” simpozioanelor noastre.
- În toamna anului 2002, în calitatea mea de şef de catedră, am iniţiat şi organizat, cu spirjinul Fundaţiei „Hanns Seidel” din Germania, simpozionul Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan.
La acest simpozion au participat cadre didactice de la principalele facultăţi cu profil jurnalistic din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Oradea, Constanţa), repreznetanţi ai unor instituţii mediatice, asociaţii profesionale, ai unor organizaţii nonguvernamentale, purtători de cuvânt etc. De asemenea, au răspuns invitaţiei noastre profesori de la universităţi din SUA, Germania, Italia, Ungaria şi Noua Zeelandă. Se înţelege că participanţii din străinătate nu au venit special la invitaţia noastră, ci se aflau în Cluj-Napoca, pentru alte misiuni. Trebuie să mai spun că având sprijinul Fundaţiei „Hanns Seidel”, participanţilor li s-a asigurat masa, hotelul, fiind scutiţi şi de taxa de participare, care se va introduce mult mai târziu la asemenea manifestări.
Lucrările simpozionului au apărut anul următor, la Editura Limes, în îngrijirea Ruxandrei Cesereanu, eu scriind la volum o scurtă prefaţă.
În acest volum, am publicat studiul Ingerinţe ale factorului politic în programele Televiziunii Române, îninte şi după 1989.
- Şi al doilea simpozion, din 2003, a avut tot o tematică foarte generoasă – Schimbări în Europa, schimbări în mass-media, cu participarea a 29 de colegi (inclusiv nume cunoscute, precum Vartan Arachelian, Mihai Miron ş.a.). Această ediţie a avut şi un caracter jubiliar, pentru că a coincis cu aniversarea a 10 ani de învăţământ jurnalistic la Cluj-Napoca.
Am tipărit în volum studiul Rolul presei în deconspirarea cazurilor de plagiat.
Următoarele simpozioane au fost foarte specializate, abordând de fiecare dată o temă de mare actualitate.
- Astfel, între 21-22 octombrie 2004, a avut loc simpozionul cu tema Jurnalismul culturalîn actualitate (2005), la care au participat şi Viorel Marineasa şi Daniel Vighi, de la Timişoara, dar şi Constantin Cubleşan, Ştefan Borbély, Gheorghe Schwartz, Brânduşa Armanca şi alţii, toţi aceştia fiind în primul rând scriiitoir, şi abia în al doilea rând jurnalişti.
La acest simpozion am prezentat comunicarea Jurnalismul cultural în publicistica lui Mihail Sebastian, care este inclus şi în volumul pe care l-am tipărit la Editura Tribuna, în anul următor.
- O semnificaţie aparte, dincolo de valoarea în sine a simpozionului, a avut-o ediţia din noiembrie 2005, cu tema Presa scrisă românească – trecut, prezent şi perspective, lucările fiind tipărite peste doi ani, cu titlul Secvenţe din istoria presei româneşti (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007). La acest simpozion, au participat Ion Hangiu, Iulian Negrilă, Virgil Nistru Ţigănuş, Maria Danilov, de la Chişinău, Ilie Luceac, din Cernăuţi, dar şi fostul meu profesor din facultate, Paul Schveiger. Am publicat aici studiul Despre ziarul „nemţesc” Libertatea, scos de Arghezi şi Gala Galaction, la Bucureşti, între 1915-1916.
Studiul acesta este fparte important pentru istoria literară, fiindcă arată atitudinea lui Arghezi în perioada de neutralitate a României, cu articole favorabile Puterilor Centrale, pentru că ziarul era finanţat de Ambasada Germaniei la Bucureşti. Arghezi, care şi-a decupat fiecare articol publicat în presă, ceea ce a uşurat munca editorilor săi, a omis acest ziar, pe care voia să îl facă pierdut. Oricum, parţial este considerat pierdut, fiindcă nu se păstrează colecţia completă a ziarului, deci nu ar putea fi recuperate toate articolele lui Tudor Arghezi.
Simpozionul de care vorbesc are şi o altă semnificaţie, cum spuneam. La acest simpozion, Marian Petcu, de la Universitatea din Bucureşti, a propus înfiintarea Asociaţiei Istoricilor Români de Presă, care va deveni, pste doi ani, Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP). S-a făcut atunci o listă cu cei care au aderat la asociaţie, pe care sper să o găsesc în dulapul din biroul meu de la facultate, fiindcă ar fi primul document referitor la ARIP.
- De mare importantă a fost, prin calitatea participanţilor, mai ales lingvişti, simpozionul cu nr. 5, defăşurat în zilele de 27-28 noiembrie 2006, cu tema Stil şi limbaj în mass-media din România(Editura Polirom, Iaşi, 2007). Volumul are şi mici fişe de dicţionar ale participanţilor, ceea ce a făcut şi mai dificilă activitatea mea de editor coordonator. Iată numele câtorva participanţi: Maria Cvasnîi Cătănescu, Ionel Funeriu, G. Gruiţă, Theodor Hristea, Dumitru Vlăduţ, Ioana Vintilă-Rădulescu, Stelian Dumistrăcel, Oliviu Felecan, Dumitru Irimia, Rodica Zafiu şi George Pruteanu. Lucrările au apărut, cum am arătat mai sus, la prestigioasa Editură Polirom din Iaşi. Studiul meu din acest volum se intitulează Despre ortoepia şi ortografia siglelor.
- În 2007, tema simpozionului nostru a fost Forme ale manipulării opinieipublice (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2007), la care au participat, de asemenea, nume importante din lumea ştiinţifică: Gabriel Andreescu, Ioana Avădani, Nicolae Melinescu, Cristian Pârvulescu, Adrian Dinu Rcahieru, Adriana Săftoiu, Gheorghe Schwartz, Consatantin Schifirneţ, Daniela Zeca-Buzura ş.a. A fost prezent, de asemenea, un grup de profesori din Republica Moldova (Alexandru Moşanu, Vladimir Madan, Mihai Lescu), cunoscându-se faptul că Republica Moldova este încă un paţiu al manipulării opiniie publice, prin cele mai diabolice metode, o parte dintre acestea fiind devoalate în studiile prezentate. E singurul volum editat şi coodonat d emine, la care eu nu am avut o contribuţie efectivă, din motive obiective, desigur.
- Un dintre cărţile de suuces ale simpozioanelor organizate a fost cea care a rezultat din simpozionul cu tema Limba de lemn în presǎ – ieri şi azi(2008), organizat în toamna anului 2008, cu participarea unor mari specialişti în domeniu: Tatiana Slama-Cazacu, Nicolae Felecan, Nicolae Melinescu, Doina Ruşti, Rodica Zafiu, Lavinia Betea, Dumitru Irimia, Oliviu Felecan, Ionel Funeriu, Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Ioana Vintilă-Rădulescu, la care se adăugau prietenii tradiţionali ai mei şi ai simpozioanelro: Marian Petcu, Aurelia şi Ştefan Lăpuşan, Gabriela Rusu-Păsărin. A fost prezent şi prietenul Luis Veres, din Spania, cu prezentare privind limba de lemn spaniolă, în timpul lui Franco.
Volumul a apărut, cu un desen sugestiv pe copertă, realizat de graficianul Dan Perjovschi, la Editura Tritonic, cu un tiraj record (1000 de exemplare), editură la care voi publica următoarele volume ale simpozioanelor. Volumul a rămas unul de referinţă pentru spaţiul românesc, fiind citat în numeroase lucrări ştiinţifice.
Contribuţia mea la acest volum s-a intitulat Limba de lemn în telegramele trimise lui Nicolae Ceauşescu.
- Şi simpozionul cu numărul 8, cu tema Jurnalism românesc în exil şi diasporă(23-24 octombrie 2009) s-a bucurat de succes, mai ales că, după 1989, recuperarea valorilor exilului românesc devenise o prioritate a culturii noastre naţionale. În deschiderea simpozionului, a vorbit scriitorul Petru Popescu (Gânduri despre presa din exil sau munca lui Sisif), al cărui text l-am publicat în întroducerea volumului cu titlul Jurnalism românesc în exil şi diasporă(Editura Tritonic, Bucureşti, 2010). Jurnalism românesc în exil şi diasporă are la început prezentarea autorilor, precum şi un indice de nume. Efortul de a invita la fiecare simpozion nume noi se vede şi aici, unde au participat Marta Petreu, Neagu Udroiu, Gheorghe săsărman, Paul Schveiger, Ana-Maria Beligan, Nicolae Melinescu, Nestor Rateş, Michael Shafir, Gheorghe Naghi şi alţii. Eu am vorbit despre O revistă din Australia: „Iosif Vulcan”.
- O problemă vitală pentru meseria de jurnalist are în vedere dezideratul documentării până-n pânzele albe. Acestui obiectiv i-a răspuns simpozionul cu tema Documentarea în jurnalim(2010), la care au participat Lucia Hossu-Longin, Renate Nimtz-Köster (de la Der Spiegel) şi Peter Gross (University of Tennessee, SUA), acestora alăturându-li-se Patrel Berceanu, Dan Culcer, Nicolae Manolescu, Marta Petreu, Alex Ştefănescu, Matei Vişniec, Nicolae Melinescu, Andrei Păunescu, Cristian Tudor Popescu, Nestor Rateş, Adriana Săftoiu, Dona Tudor, Robert Turcescu, Paul Schveiger, Michael Shafir ş.a.
Eu am prezentat şi publicat în volum Despre documentare în presa scrisă.
- Un alt simpozion remarcabil a fost cel dedicat cenzurii, care a avut loc în 28-29 octombrie 2011. Conferinţa ianuguralăa fost rostită de către Doamna Ana Blandiana, intitulată De la cenzura ca formă de libertate, la libertatea ca formă de cenzură. Originalitatea şi valoarea volumului care a rezultat s-au referit la faptul că a reunit nu numai studii şi cercetări academice, ci şi amintiri ale unor scriitori şi jurnalişti foarte cunoscuţi, care s-au luptat cu cenzura comunistă: Dumitru Graur, Nicolae Melinescu, Marta Petreu, Ion Pop, Romulus Rusan, Adriana Săftoiu, Gheorghe Săsărman, Robert Turcescu, Liviu Maliţa, Gelu Neamţu , Viorel Nistor, Cristian Vasile şi alţii.
- Mână în mână cu documentarea în jurnalism merge obiectivitatea actului jurnalistic. Conferinţa inaugurală a fost susţinută de către Andrei Pleşu.
- Ceea ce ar fi trebuit să fie cel de-al XII-lea Simpozion Naţional de Jurnalism, cu participare internaţională, a devenit o secţiune din cadrul evenimentului Media Convergence International Conference (23-26 octombrie 2013), care a coincis cu împlinirea a două decenii de învăţământ jurnalistic la Universitatea “Babeș-Bolyai”.
La ediţia din 2013 a secţiunii amintite (lucrările de la celelalte secţiuni urmând a fi publicate în revista Departamentului de Jurnalism al Universităţii, Studia ephemerides), invitatul de onoare a fost Horia Roman Patapievici, a cărui conferinţă este publicată în deschiderea volumului Jurnalismul tradiţional şi New Media (Tritonic, Bucureşti, 2013). Între participanţi s-au numărat, şi de data aceasta, cadre didactice, jurnaliști și scriitori cunoscuţi din străinătate: Iulia Badea-Guéritée (Franţa), Tudor Vlad, University of Georgia (SUA), Gheorghe Săsărman (Germania), Peter Gross, University of Tennessee (SUA), precum și din ţară: Brîndușa Armanca, Alexandra Bardan, Radu Bîlbîie, Mariana Cernicova, Mihai Coman, Dumitru Graur, Bogdan Hrib, Lucian Ionică, Nicolae Melinescu, Otilia Mureșan, Marian Petcu, Gabriela Rusu-Păsărin, Adrian Dinu Rachieru, Ilie Rad, Minodora Sălcudean, Dona Tudor, Raluca Tudor, Robert Turcescu ş.a.
Volumul a abordat, în premieră pentru literatura de specialitate din România, modul în care New Media influenţează jurnalismul tradiţional (presa scrisă, radioul, televiziunea şi fotojurnalismul).
- Ideea organizării simpozionului cu tema Industria media şi învăţamântul jurnalistic am preluat-o de la colegul şi prietenul Lucian Ionică, de la Universitatea de Vest din Timişoara, care şi el, după câte mi-a mărturisit, a preluat-o de la altcineva. Ideea a fost de a-i reuni la aceeaşi masă a discuţiilor pe cei din presă şi cadrele didactice de la facultăţile de profil.
Dezbaterile, ca şi structura volumului, au fost împărţite în trei secţiuni: 1. Ce spun profesorii? 2. Ce spun profesorii-jurnalişt? 3. Ce spun jurnaliştii? La o secţiune specială (Vocile studenţilor), am inclus şi opiniile a patru studenţi la Jurnalim, pentru că studenţii sunt primii beneficiari ai sistemului de învăţământ (pe termen lung urmând industria media, apoi publicul consumator de presă).
Intervenţia mea, publicată în volum, s-a intitulat De ce există o falie între învăţământul jurnalistic şi realităţile din mass-media?
De reţinut faptul că prelegerea inaugurală a fost susţinută de cunoscuta scriitoare şi cadru didactic la Universitatea din Bucureşti, Ioana Pârvulescu, care a ţinut conferinţa Noutăţi senzaţionale din vechea presă. Şi invers...
- Volumul Fotojurnalism şi imagine supune cercetării ştiinţifice un domeniu puţin studiat în literatura de specialiatte din România: fotojurnalismul şi transformările acestuia în mass-media contemporană, coautorii (“contributorii”) abordând aspecte privind evoluţia fotografiei, manipularea digitală a imaginii şi noile provocări în fotojurnalism, fotografia alb-negru versus fotografia color, fotografia în era digitală, fotografia – sursă de inspiraţie pentru literatură, iconografiile, statutul socioprofesional al fotojurnalistului, cenzurarea fotografiei, fotografia şi dreptul de copyright, istoria fotografiei etc.
Textele selectate pentrui volum au fost grupate în trei secţiuni: I. Fotojurnalism (Alexandra Bardan, Rareş Beuran, Ştefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Claudia Chiorean, Mihail Guzun, Bogdan Hrib, Lucian Ionică,
Otilia Mureşan, Marian Petcu, Oana Pughineanu, Ilie Rad, Gabriela Rusu-Păsărin, Lucian-Vasile Szabo, Raluca Tudor, Luis Veres (din Spania), Dan Voinea); II. Imagini în mişcare (Elena Abrudan, Nicolae Melinescu, Constantin Trofin), în secţiunea III (Varia) publicându-se un amplu dialog între fotojurnaliştii Dan Bodea şi Otilia Mureşan. Volumul se adresează astfel studenţilor de la facultăţile cu profil jurnalistic, fotojurnaliştilor din presă, tuturor celor care iubesc fotografile, aceste “eternităţi de-o clipă”, cum le numea poetul Ion Pillat.
Cartea are 480 de pagini, cu 176 de fotografii, coperta fiind realizată de Alexandra Bardan, cu un desen aparţinând cunoscutului grafician clujean, Könczey Elemér, şi a apărut în colecţia “Comunicare. Media” a Editurii Tritonic din Bucureşti.
- Penultimul volum al simpozioanelor noastre, Independenţa mass-mediei şi libertatea de exprimare (Editura Tritonic, Bucureşti, 2017), şi-a propus să abordeze stadiul actual al mass-mediei din România, domeniu supus tot mai mult influenţei unor factori care duc la degradarea actului jurnalistic, la pierderea prestigiului pe care trebuie să îl aibă profesia de jurnalist (cenzura politică sau economică, oportunităţile oferite de internet etc.). Goana după rating sau tiraje, obsesia informaţiie senzaţionale etc. fac ca principiile de bază ale jurnalismului (obiectivitatea, documentarea, importanţa şi acurateţea ştirilor etc.) să fie ignorate de foarte multe ori, iar limbajul folosit de unele canale mediatice să alunece în trivialitate, agramatism, incultură etc., fără niciun respect pentru publicul receptor. De aceea am gândit simpozionul acesta şi cartea care a rezultat de aici ca un semnal de alarmă.
Tema tratată de mine: Senzaţionalismul – un pas spre degradarea actului jurnalistic.
- Ultimul simpozion pe care l-am organizat a avut tema Marea Unire reflectată în mass-media, pentru că a fost organziat cu prilejul Centenarului Marii Uniri din 1918. Volumul conţine 20 de studii, unele aducând documente ocultate d ecenzura comunistă, mai ales în privinţa relaţiilor tensionate, uneori dramatice, dintre români şi maghiari, sârbi sau ruşi. Autorii studiilor sunt Claudia Chiorean, Lucian Ciupei, Daniela Florian, Mihai-Octavian Groza, Cristina Gudin, Gelu Hossu, Viviana Milivoievici, Mihail Guzun, Iuliu-Marius (Maxim) Morariu, Viorel Nistor, Alexandra Ormenişan, Marian Petcu, Mircea Popa, Doina Rad, Ilie Rad, Gabriela Rusu-Păsărin, Lucian-Vasile Szabo, Ioan Tomoiagăşi Crmen Ţâgşorean.
Simpozionul a fost organizat în 27-28 octombrie 2017, dar lucrările au fost tipărite în volum abia în 2019, la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, în 100 de exemplare. Dintre acestea, 60 au fost trimise unor biblioteci din România, 20 au fost dăruite contributorilor, iar restul au fost date unor colegi, pentru recenzare. Volumul a fost plătit integral de către mine (2000 de lei).
Contribuţia mea se intitulează Organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia (1918) şi intervenţia la mareşalul von Mackensen.
Concluzii. În anii aceia, facultatea noastră era singura care organiza an de an asemenea manifestări. Oapeţii erau aşteptaţi la gară, cu maşinile noastre personale şi duşi la hotelul Universităţii, unde erau cazaţi. Uneori le puneam la dispoziţie un autocar al Universităţii, pentru a se deplasa de la hotel la facultate şi de aici la masă.
Cu fiecare ediţie aduceam ceva nou. Începând cu simpozionul cu numărul 8, invitam câte o personalitate foarte cunoscută, care să ţină conferinţa inaugurală. Era un privilegiu pentru participanţi şi pentru studenţi. Iar aceste conferinţe inaugurale erau publicate la începutul volumului cu textele prezentate la simpozion. Pentru a onora invitatul care făcuse efortul să vină la Cluj, fără să fie plătit, propuneam ca două lucrări recente ale sale să fie prezentate în plen, imediat după susţinerea conferinţei inaugurale.
Simpozioanele de la Cluj au devenit şi un fel de reţea a prieteniei, pentru că, la fiecare ediţie, participau reprezentanţi de la toate facultăţile importante de jurnalism din România, numărul participanţilor variind între 80 şi 30 de colegi (cadre didactice, jurnalişti, cercetători etc.). Neau onorat astfel nume foarte cunoscute în peisajul mediatic şi cultural de la noi. Amintesc doar câteva nume, în ordine alfabetică: Gabriel Andreescu, Vartan Arachelian, Brînduşa Armanca, Anamaria Beligan, Lavinia Betea, Daniela ZecaBuzura, Mihai Coman, Cseke Péter, Constantin Cubleşan, Dan Culcer, Stelian Dumistrăcel, Nicolae Felecan, Oliviu Felecan, Ionel Funeriu, Dumitru Graur, G. Gruiţă, Mihail Guzun, Dumitru Irimia, Nicolae Melinescu, Ovidiu Pecican, Marian Petcu, Marta Petreu, Ion Pop, Mircea Popa, Sorin Preda, Adrian Dinu Rachieru, Nestor Rateş, Romulus Rusan, Doina Ruşti, Adriana Săftoiu, Gheorghe Săsărman, Gheorghe Schwartz, Paul Schveiger, Michael Shafir, Adriana StoichiţoiuIchim, Marcel Tolcea, Dona Tudor, Robert Turcescu, Virgil-Nistru Ţigănuş, Daniel Vighi, Ioana VintilăRădulescu, Tudor Vlad ş.a. Sa nimerit ca unele volume editate de noi să conţină şi texte semnate de Ion Hangiu, Horia Gârbea, Nicolae Manolescu, Alexandru Moşanu, Carmen Muşat, Cristian Tudor Popescu, Valeriu Râpeanu, Tatiana SlamaCazacu, Matei Vişniec ş.a., autori care nu au putut participa direct la simpozioane, dar şi-au dat acordul pentru a le reproduce în volumele naostre anumite teme care s epotriveau cu profilul acestora.
Să amintesc şi numele colegilor care au venit la aproape toate simpozioanele noastre: Ştefan Borbély (ClujNapoca), Constantina Raveca Buleu (ClujNapoca), Maria Danilov (Chişinău), Ion Dur (Sibiu), Mihail Guzun (Chişinău), Lucian Ionică (Timişoara), Ioan Laza (Oradea), Aurelia Lăpuşan (Constanţa), Nicolae Melinescu (Bucureşti), Marian Petcu (Bucureşti), Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Gabriela RusuPăsărin (Craiova), LucianVasile Szabo (Timişoara), Raluca Tudor (Bucureşti), precum şi unii colegi de catedră.
Aproape toate simpozioanele organizate au avut şi o participare internaţională, prin prezenţa unor autori din Australia, Franţa, Germania (o amintesc aici pe doamna Renate NimtzKöster, de la revista Der Spegel, revistă care avea şi are încă un principiu pe care ar trebui să îl „implementeze” şi presa de la noi: „Să se renunţe mai degrabă la informaţie, decât să se rişte o raportare falsă!”), Israel, Italia, Republica Moldova, Spania, Noua Zeelandă, SUA, Ucraina etc. Mărturiile acestora, consemnate în Cartea de Onoare a Departamentului de Jurnalism, sunt o dovadă a ecourilor favorabile pe care le aveau simpozioanele clujene, dedicate massmediei.
Aceste simpozioane au fost şi o nimerită ocazie pentru participanţi de aşi face cunoscute cărţile proprii, câte două la fiecare simpozion, titlurile acestora fiind trecut în program, care erau apoi recenzate în revista departamentului nostru, Studia ephemerides.
Un element care a individualizat şi mai mult simpozioanele de la Cluj a fost faptul că, la fiecare ediţie, conferinţa inaugurală era rostită de o personalitate cunoscută în spaţiul cultural românesc: George Pruteanu, Petru Popescu, Alex Ştefănescu, Stelian Tănase, Lucia Hossu Longin, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Sever Voinescu, toate conferinţele inaugurale fiind publicate în deschiderea volumelor respective.
Cele 16 volume au apărut la edituri cunscute din România: primele două la Limes, unul la Polirom, patru volume la Tribuna, iar din 2007, începând cu Limba de lemn în presă, acestea au fost tipărite la Editura Tritonic din Bucureşti, în colecţia „Comunicare. Media” (mulţumesc directorului Editurii Tritonic, dr. Bogdan Hrib, pentru generozitatea cu care nea publicat volumele amintite, distribuite în marile librării din ţară), volumul cu nr. 16 fiind tipărit la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca, în prezentarea grafică semnată de Könczey Elemér şi Alexandra Bardan. Fiindcă am ajuns la capitolul mulţumirilor, nu vreau să le uit pe Andrea Nagy, care lucrează acum la Radio Cluj, care a făcut o primă transcriere brută a conferinţelor personalităţilor invitate, precum şi pe dr. Claudia Chiorean, care sa implicat în organizarea celor mai recente ediţii ale simpozioanelor.
Două ediţii ale simpozioanelor au fost organizate cu sprijinul financiar al Fundaţiei „Hans Seidel” (director: prof. univ. dr. Hans Peter Niedermayer), respectiv al Centrului de Studii Transilvane (director: prof. univ. dr. Ioan Bolovan), dar majoritatea au fost sprijinite şi financiar de conducerea Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, prin decanii în funcţie, prof. univ. dr. Cătălin Baba, respectiv prof. univ. dr. Călin Hinţea. Pentru editarea cărţilor la Editura Tribuna, un ajutor important am primit de la regretatul meu coleg, I. Maxim Danciu (19482014), respectv Nicolae SucalăCuc, economist la Centrul de Studii Transilvane şi revista Tribuna.
Toate volumele au fost lansate întrun cadru festiv, prezentate la TV şi recenzate în publicaţii de specialitate. Cel puţin şase dintre aceastea – Limba de lemn în presă, ieri şi azi (2008); Documentarea în jurnalism (2010); Obiectivitatea în jurnalismul românesc (2011); Cenzura în presa din România (2012); Jurnalismul tradiţional şi New Media (2014); Fotojurnalism şi imagine (2015) – sunt citate în majoritatea lucrărilor ştiinţifice ulterioare, pe tema respectivă.
Mai trebuie spus că la simpozionul din 2005, Presa scrisă românească – trecut, prezent şi perspective, sa lansat (la propunerea profesorului Marian Petcu) Asociaţia Română de Istorie a Presei, care a organizat şi ea zece 15 congrese anuale, concretizate în tot atâtea volume de specialitate.
Desigur, cineva m-ar putea întreba de ce m-am oprit la simpozionul nr. 16. Răspunsul este simplu. În primul rând, obosisem, îmi era tot mai greu ca toamna să mă mobilizez pentru organizarea noului simpozion. În al doilea rând, simpozionul ajunsese să nu fie perceput ca simpozion al Catedrei, ci ca „simpozionul lu’ Rad”. Dovadă că membrii catedrei nici nu prea participau cu lucrări la simpozion. Iar această atitudine nu era una care să mă mobilizeze, pentru a putea continua. E interesant faptul că, atunci când nu am mai organizat simpozionul anual, nimeni nu m-a întrebat de ce am întrerupt lanţul acestora.
Aşa că a trebuit să mă mulţumesc cu cele 16 ediţii. E mult? E puţin? Să lăsăm viitorul să decidă. Deocamdată sunt bucuros că eforturile făcute dea lungul celor 16 ani sau materializat în tot atâtea cărţi. Cum spunea Pindar? „Faptele neridicaten cuvânt se cufundă în uitare.”