Un nou numǎr din Revista românǎ de istorie a presei

U
Coperta revistei: redactia ziarului "Cuvant moldovenesc", din Chisinau (1917)

          A apǎrut azi nr. 1 din acest an al Revistei române de istorie a presei, publicaţie editatǎ de Asociaţia  Românǎ de Istorie a Presei (director: Ilie Rad; redactor-şef: Marian Petcu; responsabil de numǎr: Emilia Şercan).

          Numǎrul de faţǎ se deschide cu editorialul semnat de conf. univ. dr. Silvia Grossu, de la Universitatea de Stat a Moldovei, care salutǎ cel de-al Al V-lea Congres Internaţional de Istorie a Presei, desfǎşurat în capitala Republicii Moldova, în perioada 27-29 aprilie 2012, marcând şi în acest fel 200 de ani de la rǎpirea Basarabiei de cǎtre Rusia ţaristǎ.

          Partea cea mai consistentǎ a numǎrului îl constituie studiile şi eseurile de istorie a presei, semnate de: Bogdan Bucur, Reflectarea realitǎţii sociale rurale din Basarabia, în publicaţiile şcolii sociologice de la Bucureşti; Maria Danilov, Presa basarabeanǎ de expresie rusǎ: între ambiţia imperialǎ şi impasul provincial (cazul revistei “Unirea noastrǎ”, 1901-1911); Leonica Roman, Presa culturalǎ gǎlǎţeanǎ din perioada interbelicǎ; Györffy Gábor, Presa literarǎ maghiarǎ din România. Impunerea metodei realismului socialist în perioada 1946-1949; Marian Petcu, Juriul de onoare,  primǎ înstanţa de judecare a jurnaliştilor. Cazul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti; Radu Petrescu, Ziaristica preotului-profesor Gheorghe Cotenescu; Ilie Rad, Comunicare, manipulare, cenzurǎ. Vizita lui Nicolae Ceauşescu în Australia (aprilie 1988) şi reflectarea ei contradictorie în diverse canale mediatice; Robert Turcescu, Presa scrisǎ, zece ani de moarte lentǎ; Lucian Vasile, Nicoale Batzaria, pǎrintele presei româneşti pentru copii.

          La rubrica “Evenimente şi publicaţii”, Marian Petcu scrie despre  Istoria unui eşec: Congresul General al Presei din România (Cluj, 1923), iar douǎ publicaţii interbelice beneficiazǎ de o amplǎ tratare: revista Ford (de Mircea Popa) şi Buletinul presei (de Marian Petcu).

          Foarte bogat este, şi în acest numǎr, capitolul de recenzii la cǎrţi de jurnalism: I. Maxim Danciu, Punctum saliens. Despre actualitatea unor  permanențe. Prefață de Ovidiu Pecican, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2011 (Viorel NISTOR); Andrei Dumbrăveanu (coord.), Jurnalismul politic între corectitudine și partizanat, CEP, USM, Chișinău, 2011(Aurelia PERU-BĂLAN); Dan Ionescu, Catalogul presei din Oltenia. De la începuturi până în prezent. [Prefaţǎ de Crişu Dascǎlu], Editura David Press Print, Timişoara, 2011 (Dumitru VLĂDUŢ); Gelu Neamţu, Procese politice de presă antiromâneşti din epoca dualismului austro-ungar. 1868-1890. Alte studii de istoria presei. Vol. I. Editura Societăţii Culturale “Pro Maramureş”, “Dragoş Vodă”, Cluj-Napoca, 2004;  Gelu Neamţu, George Bariţiu, gazetele şi procesele sale politice, Editura “Argonaut”, Cluj-Napoca, 2011 (Stelian MÂNDRUŢ); Ilie Rad (coordonator), Cenzura în România, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2012 (Gelu TEAMPĂU); Adrian Niculescu, Pruncul român (Xenia NEGREA); Ion Zainea, Istoriografia română şi cenzura comunistă (1966-1977), Editura Universităţii din Oradea, 2010 (Mihai DRECIN).

          La rubrica intitulatǎ “Cǎrţile membrilor ARIP”, sunt recenzate lucrǎri semnate de Georgeta Adam, Imaginarul poeziei feminine. O secţiune de aur, Editura Niculescu, Bucureşti, 2010 (Marina ROMAN); Cseke Péter, Védjegyek. Íróportrék – ellenfényben [Personalități marcante. Portrete de scriitori], Kriterion, Cluj-Napoca, 2011 (GYŐRFFY Gábor);  Mircea Popa, Deschideri. De la clasici la contemporani, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2011 (Vistian GOIA); Ilie Rad, Un ardelean la Bucureşti, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2011 (Mircea POPA);

          Continuându-şi serialul portretelor de jurnalişti şi publicişti, Constantin Cubleşan propune un nou profil: Un gazetar socialist militant: Constantin Mille (1861-1927).

          Rubrica „Din viaţa asociaţiei” cuprinde lista membrilor ARIP, în funcţie de anul înscrierii în asociaţie (şi care au cotizaţia achitatǎ la zi), precum şi lista Premiilor UZP, acordate în anul 2011 (între premiaţi numǎrându-se şi doi membri ai ARIP).

          Foarte importantǎ şi consistentǎ este, şi în acest numǎr, rubrica „Arhiva de aur”, care conţine şapte scrisori inedite cǎtre Nestor Ignat (trimise de Radu Boureanu, A.E. Baconsky, Iorgu Iordan douǎ scrisori , Maria Banuş, Mihnea Gheorghiu şi Geo Bogza), precum şi articolul Cezar Petrescu şi cenzura comunistǎ, în care se face un experient inedit: pe baza unui manuscris al lui Cezar Petrescu, dedicat centenarului naşterii compozitorului Ciprian Porumbescu şi trimis ziarului Scânteia, se demonstreazǎ ce anume a pǎstrat cenzura din articol, ce a eliminat şi, mai ales, ce s-a adǎugat articolului cu pricina.

          Revista românǎ de istorie a presei este o publicaţie ştiinţificǎ impecabil realizatǎ sub aspectul rigorii ştiinţifice (note, bibliografie, precizarea surselor etc.), având şi o ilustraţie bogatǎ (58 de fotografii portrete de ziarişti cunoscuţi, frontispicii de reviste, fotografii de epocǎ, existente în arhive publice şi private) şi 5 texte facsimilate, douǎ calitǎţi care o individualizeazǎ în peisajul publicaţiilor ştiinţifice din România.

          Imaginea de pe coperta acestui numǎr îi înfǎţişeazǎ pe redactorii ziarului Cuvânt moldovenesc din Chişinǎu (1917).

          Cunoscând aceastǎ revistǎ, Doamna Ana Blandiana imi spunea într-un e-mail: „În ceea ce priveşte studiile de istorie a presei şi de jurnalism, acestea au reprezentat pentru mine o descoperire nu ştiam cǎ se poate  lucra cu atâta seriozitate în acest domeniu”.  

          *Dupǎ trei luni de şedere în Spania, Mihai şi Linda (şi Mini, evident) au revenit acasǎ. Li s-a fǎcut dor de casǎ, de Cluj, de familie, lucru care m-a bucurat foarte mult.

          *În Tribuna recentǎ (an XI, nr. 231, 16-30 aprilie 2012, p. 20), Aurel Sasu publicǎ articolul Rǎul pe care nu-l vrem?, în care criticǎ foarte dur seria de Opere Valeriu Anania, tipǎritǎ de o prestigioasǎ editura din România (nu-i dau numele, dintr-o micǎ laşitate: am o colaborare foarte bunǎ cu aceastǎ editurǎ!), e serie realizatǎ total neprofesionist. Nu-i o noutate, editarea scriitorilor noştri clasici este un demers lamentabil, fiindcǎ ne lipsesc editorii marca Perpessicius (Eminescu), Tudor Vianu (Macedosnki), D. Vatamaniuc (Slavici), Al. Piru (I. Heliade-Rǎdulescu), George Ganǎ (Blaga), F. Fugariu (Ioan Budai Deleanu), Niculae Gheran (Rebreanu), Teodor Vârgolici (Gala Galaction) ş.a. De aceea sper ca ediţia din interviurile lui Ion Lǎncrǎnjan, pe care o fac în colaborare cu Daniela Bolog, sǎ se înscrie în perimetrul celor mai înalte rigori ştiinţifice.

 
 
 

Adaugă comentariu