Marian ne-a trimis unor colegi o veste cu adevǎrat importantǎ: în curând va merge la tipar Istoria jurnalismului din România în date – enciclopedie cronologicǎ.
Ştiu bine istoria acestui proiect, ştiu toate zbaterile lui Marian, îmi pot imagina eforturile lui (“infinite umilinţe, sute de apeluri telefonice, scrisori, solicitǎri directe şi prin e-mail”, cum scrie el însuşi), pentru a convinge lumea sǎ se angajeze la realizarea unui proiect grandios, fǎrǎ a fi remunerat. În România sunt zeci de proiecte finanţate cu bani europeni, în valoare de milioane de euro fiecare, proiecte la finalizarea cǎrora nu rǎmâne nimic concret. Asta este revoltǎtor, asta ar trebui sǎ ne dea de gândit! Marian a lucrat de unul singur, cu sacrificii imense în plan profesional, financiar, personal. Sunt convins cǎ eforturile lui vor fi rǎsplǎtite.
Ca sǎ ne dǎm seama de monumentalitatea lucrǎrii (1500 de pagini în format A4), reproduc prezentarea de pe copertǎ: “Prima enciclopedie cronologicǎ a jurnalismului din România este un proiect de anvergurǎ, la care au lucrat, timp de peste patru ani, peste 200 de specialişti – profesori, cercetǎtori, bibliotecari, arhivişti, jurnalişti –, alǎturi de studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la Universitǎţile din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Sibiu. În articolele enciclopediei se regǎsesc 18.000 de publicaţii periodice, radiouri, televiziuni, agenţii de presǎ, precum şi 33.500 de jurnalişti şi publicişti. Sunt acoperiţi 280 de ani de presǎ din România – din 1731 pânǎ în 2011 – şi sunt oferite, pentru prima oarǎ, informaţii relevante nu numai despre producţia jurnalisticǎ de limbǎ românǎ, ci şi despre cea a comunitǎţilor maghiarǎ, germanǎ, evreiascǎ, bulgarǎ, sârbǎ, rusǎ etc. Un volum util pentru toţi cei interesaţi de istoria jurnalismului şi a culturii române, ce face posibile cercetǎri ale presei pe perioade determinate, marcǎri ale unor aniversǎri şi comemorǎri, comparaţii între ani şi etape din evoluţia presei sau analize ale transformǎrilor legislaţiei presei”.
Recunosc cǎ eu însumi am fost sceptic la început, cǎ am avut unele rezerve (în primul rând, de limitarea cercetǎrii la graniţele politice ale României actuale, din Basarabia şi Bucovina inventariindu-se publicatii doar din timpul cand aceste provincii faceau parte din Romania). Poate am avut şi unele rezerve metodologice. Dar am trecut peste aceste mici obiecţii şi am colaborat la enciclopedie, cu pete 100 de articole, împreunǎ cu unii studenţi de-ai mei, care vor avea acum, iatǎ, satisfacţia uriaşǎ de a fi coautori la o lucrare cu adevǎrat monumentalǎ.)
Îi ştiu pe unii care au scris împotriva acestui proiect, lucru pe care nu i l-am spus niciodatǎ lui Marian, ca sǎ nu îl demoralizez. Ce vor zice acum aceştia, când vor avea cartea pe masǎ?
Sunt convins cǎ vor exista unele nemulţumiţi, în primul rând din partea jurnaliştilor care nu se regǎsesc în enciclopedie. Marian trebuie sǎ se aştepte şi la aceste reacţii. Dar vor veni şi bucuriile: un premiul al Academiei Române, un altul din partea ARIP etc.
Pe de altǎ parte, un asemenea proiect grandios te pune pe gânduri: cum ne pierdem noi timpul cu lucruri mǎrunte, în loc sǎ ne concentrǎm pe proiecte de asemenea calibru, atât de necesare pentru cultura noastrǎ!
Felicitǎri, Marian, eforturile tale sunt, iatǎ, rǎsplǎtite!