Trenul “Rezsö Kasztner” – o poveste absolut fascinantǎ (sâmbǎtǎ, 11 august 2012)

T

          Graţie lecturii tezei despre F. Brunea-Fox, am aflat povestea dramaticǎ a evreului maghiar Rezsö Kasztner, al cǎrui nume a intrat în sintagma “Trenul Rezsö Kasztner”. Dar iatǎ despre ce este vorba.

          În primǎvara anului 1944, simţind cǎ se scufundǎ barca în care se afla, amiralul fǎrǎ flotǎ, Horthy Miklós, îi spune lui Hitler, într-o scrisoare, cǎ are intenţia de a retrage armata maghiarǎ de pe frontul sovietic, pentru a o poziţiona pe Carpaţi, în vederea apǎrǎrii hotarelor Ungariei Milenare. Plin de furie, Hitler ameninţǎ cǎ va ocupa Ungaria, pe care o va readuce la graniţele fixate prin Tratatul de la Trianon. (Mǎ întreb cum ar fi reacţionat Hitler, dacǎ Antonescu ar fi fǎcut la fel. România era oricum ocupatǎ de armata germanǎ.). Ungaria este invadatǎ de armata nazistǎ, iar la Budapesta soseşte şi Adolf Eichman, pentru a urmǎri deportarea zilnicǎ, din Ungaria, a 12.000 de evrei (“soluţia finalǎ” fusese deja adoptatǎ).

          În acest timp, la Budapesta exista Comitetul de salvare şi ajutor al evreilor – Va’ada, al cǎrui director executiv era, din 1942, clujeanul Rezsö Kasztner (nǎscut la Cluj, în 1906, şi care va fi ucis la Tel Aviv, în 1957, de cǎtre un extremist israelian).

          Rezsö sau Rudolf Kasztner  era un avocat inteligent, supraeducat şi poliglot, ca toţi evreii, fiind înclinat mai mult spre politicǎ şi publicisticǎ decât spre avocaturǎ. A lucrat la ziarul evreiesc clujean Új Kelet, pânǎ în 1941, când publicaţia a fost interzisa de autoritǎţile maghiare. Dupǎ suspendarea ziarului, s-a mutat la Budapesta, unde şi-a continuat activitatea publicisticǎ şi civicǎ, pusǎ în slujba conaţionalilor sǎi evrei.

          Pentru salvarea evreilor de la deportare, acesta a început negocierile cu Adolf Eichman, apelând la corupţie şi mituire, fiindcǎ orice rezistenţǎ fizicǎ era inutilǎ.  Pe la sfârşitul lui martie 1944, Eichman i-a adunat pe liderii religioşi evrei din Budapesta şi le-a transmis ordinul cǎ toţi evreii vor fi deportaţi în Germania, unde era nevoie de forţǎ de muncǎ, pentru eforturile de rǎzboi. Sfatul liderului nazist era ca evreii sǎ se supunǎ orbeşte ordinelor germane, în caz contrar fiind executaţi. Apoi au început aranjamentele de scutire a unor evrei de la deportare. Excepţiile de la deportare erau cumpǎrate cu bani şi pietre preţioase. Rezsö Kasztner şi Joel Brand au dus tratative cu autoritǎţile naziste, pentru un tren special, care sǎ nu-i ducǎ pe evrei în lagǎrele de deportare, ci într-o ţarǎ neutrǎ, de unde sǎ poatǎ emigra în Palestina. S-au plǎtit 2.000.000 de dolari americani, pentu 600 de evrei, 300 din Budapesta, iar 300 din restul Ungariei. Rezsö Kasztner s-a întors de la Budapesta la Cluj, pentru a-şi salva membrii familiei, prietenii şi cunoscuţii, prin trenul care avea sǎ-i poarte numele.

           La 10 iunie 1944, din Cluj a plecat un ultim tren, cu 388 de evrei, care îşi cumpǎraserǎ locul în faimosul tren al speranţei. Acest tren a ajuns cu bine la Budapesta, unde pasagerii au fost instalaţi într-un ghetou special. Desigur, povestea trenului nu a putut fi pǎstratǎ secretǎ, aşa ca, odatǎ ajuns la Budapesta, Rezsö Kasztner a fost asaltat de noi solicitǎri pentru bilete la trenul salvator. Kasztner a început atunci negocieri cu maiorul SS, Kurt Becher, care a acceptat în final ca trenul sǎ aibǎ 1600 de locuri, iar destinaţia lui sǎ fie Elveţia neutrǎ, de unde evreii ar fi urmat sǎ emigreze în Palestina. Pânǎ în momentul plecǎrii din Budapesta, numǎrul cǎlǎtorilor a crescut la 1684 de evrei, care, finalmente, au ajuns cu bine în Elveţia.

          La terminarea rǎzboiului, între acuzaţii duşi la Procesul de la Nürenberg, pentru judecatǎ, s-a numǎrat şi maiorul SS, Kurt Becher, acuzat cǎ a luat parte la deportarea evreilor din Ungaria. Atunci Rezsö Kasztner s-a dus la proces şi i-a luat apǎrarea maiorului nazist. Şi a fǎcut-o atât de convingǎtor, încât acesta a fost achitat. Imediat au început reproşurile conaţionalilor: cum a fost posibil ca un evreu sǎ apere un nazist! Cum Rezsö Kasztner se stabilise între timp în Israel, împotriva lui şi a familiei lui s-a dezlǎnţuit o adevǎratǎ teroare. Într-o searǎ, în timp ce se întorcea de la redacţia ziarului Új Kelet, pe care acum îl reedita la Tel Aviv, împreunǎ cu alt prieten clujean, Ernö Márton, doi tineri israeliţi l-au întrebat dacǎ el este Rezsö Kasztner. Rǎspunzând afirmativ, cei doi l-au împuşcat în cap! Omul care contribuise la salvarea de la moarte sigurǎ a 1684 de evrei, a plǎtit cu viaţa pentru cǎ a luat apǎrarea maiorului nazist, care l-a ajutat în operaţiunea de salvare a evreilor!

          Aşa cum am spus, detalii despre aceastǎ poveste tragicǎ şi fascinantǎ se gǎsesc în cartea Kasztner’s train. The true story of Rezsö Kasztner, semnatǎ de autoarea canadianǎ, Anna Porter, o carte tipǎritǎ în mai multe ediţii.

Adaugă comentariu