Prin genul jurnalistic pe care l-a abordat de-a lungul carierei sale din presa scrisă – reportajul sociografic – Cseke Péter face parte din acea şcoală de jurnalişti care pune accent pe analiza sociografică profundă, un gen care tinde să dispară sub ameninţarea ziaristicii de informare. Acest credo jurnalistic a fost afirmat de repetate rânduri în vasta sa operă ştiinţifică, în studiile privind geneza şi evoluţia reportajului sociografic în Transilvania de după primul război mondial. În concepţia sa, ziaristul trebuie să aibă un orizont de cunoaştere vast, care să îi permită în cursul muncii individuale de investigaţie să realizeze articole prezentând, analizând şi punând cap la cap faptele care se ascund în spatele discursului de multe ori manipulativ al ştirilor.
Crezul profesorului Cseke Peter îşi are rădăcinile în munca de jurnalist pe care a depus-o timp de peste două decenii la săptămânalul Falvak Dolgozó Népe/Lumea satelor/. Licenţiat în filologie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj în anul 1968, unde a obţinut diploma de profesor de limba şi literatura maghiară, s-a angajat la revista care avea pe atunci redacţia la Bucureşti, tocmai în perioada de după mişcările studenţeşti din Europa şi evenimentele Primăverii de la Praga, care au zguduit istoria acelor vremuri. A făcut-o cu credinţa că jurnalismul este în primul rând o vocaţie, o artă a implicării, un mod de a sluji comunitatea, de a influenţa într-un fel cursul istoriei aflate la răscruce de drumuri. Ca ziarist, Cseke Péter a cutreierat oraşele şi satele Transilvaniei şi Moldovei, formându-şi o imagine reală despre situaţia societăţii româneşti din anii 70–80, reuşind să aducă în vedere – de multe ori jonglând cu limitele cenzurii comuniste – problemele cu care se confrunta societatea acelor vremuri. În acelaşi timp a iniţiat constituirea colecţiilor de artă de la Zerind (judeţul Arad) şi Mărtiniş (judeţul Harghita), a organizat serii de manifestări culturale.
A publicat primul volum de reportaje la Editura Kriterion în anul 1976, urmat de o serie de alte volume în anii următori. Reportajele realizate prezintă cu exigenţa stilului literar lumea specifică a satelor, viaţa oamenilor care îşi consumă existenţa cu demnitate, rezistând tuturor loviturilor sorţii, păstrându-şi valorile şi spiritualitatea proprie. În paralel cu activitatea de jurnalist, se angajează la cercetarea sistematică a literaturii, culturii şi istoriei presei maghiare din Transilvania dintre cele două războaie mondiale. Studiile realizate cuprind o radiografie sincronă şi diacronă a diferitelor concepte de interpretare a vieţii minoritare, reflectată în diferitele mişcări care îşi propuneau crearea unui cadru pentru reformularea şi afirmarea identităţii maghiarilor din Transilvania.
Tematica abordată s-a lovit însă de repetate ori de interdicţiile cenzurii, precum a fost cazul manuscrisului prezentând documentele legate de mişcarea Erdélyi Fiatalok /Tinerii Ardeleni/ din anii 1930, care a ajuns în librării doar în 1990, la patru ani de la tipărirea ei. Era perioada în care constrângerile tot mai drastice din anii dictaturii au dat naştere la acţiuni de rezistenţă din partea intelectualităţii maghiare. În aceste condiţii, Cseke Péter a fost unul dintre iniţiatorii publicaţiei samizdat Kiáltó Szó /Cuvânt strigător/ în 1988, al cărui scop era de a atrage atenţia asupra încălcării drepturilor omului în România comunistă.
După căderea regimului comunist, Cseke Péter a devenit redactor al prestigioasei reviste clujene Korunk. A obţinut doctoratul în filologie în 1995 şi a continuat să publice studii reprezentative în ţară şi în străinătate, abordând cu obiectivitatea omului de ştiinţă problematica paradigmelor vieţii minoritate, atât prin prezentarea continuităţii tradiţiei istorice, cât şi a noilor perspective legate de statutul minorităţilor în Europa unită. A fost distins cu numeroase premii, printre care premiul Uniunii Scriitorilor din România (1998), premiul Pro Literatura al Uniunii Creatorilor de Artă din Ungaria (2004) şi premiul „Condeiul de aur” al Uniunii Ziariştilor din Ungaria (2010).
Fiind conştient de necesitatea formării unei noi generaţii de jurnalişti, care să fie educaţi în spiritul obiectivităţii şi a libertăţii de exprimare, a înfiinţat în 1993 linia de studiu în limba maghiară a specializării Jurnalistică, care a funcţionat timp de 2 ani în cadrul Facultăţii de Litere, mutându-se apoi la nou înfiinţata Facultate de Ştiinţe Politice. Aici a iniţiat crearea liniei maghiare la secţiile de Ştiinţe Politice, Administraţie Publică şi Comunicare. Datorită activităţii organizatorice şi ştiinţifice întreprinse de profesorul Cseke Péter, oferta educaţională a secţiei s-a lărgit în anii următori cu nivelele masterat şi doctorat. Importanţa creării cadrului instituţional amintit este reflectată de faptul că la Cluj funcţionează singura formă de învăţământ de nivel universitar din afara graniţelor Ungariei unde se predă jurnalismul în limba maghiară. Datorită strădaniilor sale şi a tenacităţii de a-şi propune obiective de perspectivă, generaţii de licenţiaţi, masteranzi sau doctoranzi s-au integrat deja în viaţa jurnalistică sau ştiinţifică românească şi europeană.
La împlinirea vârstei de 70 de ani, profesor universitar Cseke Péter a fost sărbătorit de doctoranzii, colegii şi prietenii săi din Cluj, Debrecen şi Budapesta prin publicarea unei cărţi omagiale. Îi urăm viaţă lungă, plină de bucurii, cât mai multe rezultate în activitatea profesională şi realizarea proiectelor sale de viitor!
Győrffy Gábor