În prima zi a revenirii mele acasǎ, verificându-mi zecile de mesaje sosite prin e-mail, dau şi de acest mesaj de la profesorul Mihai Miron, preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, trimis mai multor colegi din UZP.
Culegerea perlelor de la bacalaureat nu este o noutate. Nici enormitatea celor scrise nu ne mai surprinde. Nu toţi candidaţii la bacalaureat au scris în felul acesta, deci nu cred cǎ viitorii lideri politici se vor recruta exclusiv din categoria celor cu aceste carenţe de gândire, de logicǎ sau de exprimare.
Am corectat doar punctuaţia şi am transcris ”perlele” conform normelor ortografice în uz.
În orice caz, aceste perle sunt o bunǎ introducere la revenirea mea în realitatea româneascǎ.
Perle de la bacalaureat
° Inima este cel mai important organ genital al omului.
° Cu ajutorul câinelui, Vitoria Lipan şi-a gǎsit foarte repede zǎcǎmintele
soţului.
° În 1877, trupelor ruseşti li s-a permis sa traverseze teritoriul României,
împreunǎ cu tancuri şi avioane, iar românii le-au dat mâncare şi cazare
contracost.
° Poezia „Sburatorul” de Ion Haş Rǎdulescu este un omagiu adus aviatorilor
români.
° Mircea cel Bǎtrân a fost înmormântat la Cozia, împreunǎ cu umbra sa.
° Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este consideratǎ a
treia. În „Scrisoarea a treia” se desfǎşoarǎ bǎtǎlia de la Rovinari.
° Mircea cel Mare, care prima datǎ a fost bǎtrân, sta la un discurs cu
Baiazid. Acesta îl primeşte politicos, dar cu obrǎznicie, şi-l face în tot
felul, ca pe o albie de porci. Când Baiazid îl întreabǎ arogant „Tu eşti
Mircea?”, domnitorul român nu se pierde cu firea şi îi rǎspunde la fix:
„Da-mpǎrate! „. Pânǎ la urmǎ, Mircea cel Mare, deşi bǎtrân, îl va îngenunchia
pe trufaşul otoman cu câteva proverbeş zicǎtori bine plasate:
Împǎraţi cu care lumea nu putea sǎ se mai împace au venit şi la noi în
România şi au cerut pǎmântş de bǎut, dar cum venirǎ s-a lǎmurit cu cine
are de-a face şi s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberata, c-au rǎmas
doar câteva de bucǎţi de eniceri şi spahii fugind, dintre care este
amintita „înspre Dunǎre, o mânǎ.”
° La a-2-a parte a subiectul, cerinţa este compunerea unei scrisori cǎtre o
persoanǎ imaginarǎ pe nume Paula. Un elev rǎspunde (în scris): „Eu nu mai
scriu scrisori pt k am internet… şi pe Paula nici nu o cunosc!”.
° Manole a pus-o pe Ana la zid şi a început sǎ o lucreze.
° Poema „Mioriţa” circulǎ pe bazǎ oralǎ, adicǎ nu a fost scrisǎ, din motive
tehnice. În balada „Mioriţa” este vorba de trei ciobani care comploteaza
împreunǎ sǎ-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul „Mioriţei” a spus cǎ la
cap sǎ-i puie diverse categorii de fluiere.
° Mulţimile de boieri exploatatori îşi ţineau banii numerar în pungi.
Haiducii îi atacau şi îi uşurau de bani, în toate baladele.
° Cǎlin ţine de mânǎ mireasa care are pǎrul lung de fericire. Ea luptǎ sǎ punǎ mâna pe dragostea flǎcǎului.
° Poetul îşi aşteaptǎ iubita, ca împreunǎ sǎ cutremure o barcǎ.
° Ion Creangǎ s-a nǎscut între anii 1887-1889.
° Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasǎ, fiind
jefuit de nişte oameni invidioşi.
° În romanul „Rǎscoala”, personajul principal este poporul şi marea masǎ a
ţǎranilor.
° Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viaţa sa.
° Nechifor Lipan stǎtea ” pe spate cu faţa în jos”.
° Haiducii din doine, balade şi idile erau liberi şi fericiţi ca pǎsǎrile,
animalele şi peştii care zburdǎ prin codri. Decum venea primǎvara,
haiducii cei harnici plecau în pǎdure. Acolo ei cântau suflând din frunzǎ
şi lǎsându-i pe boieri cu buza umflatǎ.
° Latina clasicǎ este o limbǎ moartǎ, care nu se poate vorbi decât în
scris. Dupa cǎderea Imperiului Roman, o parte din latina clasicǎ defunctǎ a
devenit bulgara. Limba românǎ are la baza latina bulgarǎ, amestecatǎ cu
elemente de dacǎ şi o groazǎ de cuvinte slabe. În secolul al XV-lea, limba
vorbitǎ de popor era consideratǎ vulgarǎ şi n-o vorbea nimeni.
° Basmul este o poveste mai lungǎ, poate fi chiar cât o carte groasǎ, şi are atâtea
personaje ,ca nu le mai ţii numǎrul, dar trebuie sǎ fii atent la fabulǎ, cǎ te
întâlneşti cu ea şi în final.
° În cunoscuta baladã “Mioriţa”, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt
implicate doi criminali, o oaie turnãtoare şi un cioban care şocheazã prin
prostia lui.
° Toma Alimoş era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul, cu o mânã
îşi ţinea maţele şi cu o mânã se bãtea cu Manea.
° Zoe şi Tipãtescu se iubeau pe la spate.
° Împãratul avea o grãdinã şi în fund un mãr.
° Eminescu este trist pentru cã nu a reuşit sã facã nimic în viatǎ.