Deşi ziua de sâmbǎtǎ este destinatǎ, în general, problemelor administrative, am avut rǎgazul sǎ pregǎtesc, pentru numǎrul proxim din Revista românǎ de istorie a presei, un numǎr de şapte scrisori, adresate de mari scriitori români domnului Nestor Ignat.
Aşa cum se ştie, Domnul Nestor Ignat (n. 2 martie 1918) a fost, între 1945-1962, redactor şi redactor-şef adjunct la Scânteia, având în subordine sectorul cultural. În virtutea acestei funcţii, a ţinut legǎtura cu mulţi scriitori români importanţi ai momentului, care colaborau la organul central al partidului din proprie iniţiativǎ sau erau invitaţi sǎ colaboreze.
De regulǎ, aceşti scriitori trimiteau redacţiei articolele sub formǎ de manuscris, care era apoi dactilografiat în redacţie, cenzura intervenind pe textele astfel dactilografiate.
Colecţionar împǎtimit, domnul Ignat a avut buna inspiraţie sǎ recupereze aceste manuscrise (respectiv o parte dintre ele), oferind culturii române un dar nepreţuit. În cazul manuscriselor recuperate, cititorii pot vedea ce anume a scris autorul şi ce anume s-a publicat efectiv în Scânteia: ce s-a pǎstrat, ce s-a eliminat şi ce s-a adǎugat! Am fǎcut acest experiment cu trei articole publicate, dupǎ cum urmeazǎ: un text în Apostrof (Arghezi, cenzurat, în Apostrof, an XXII, nr. 12 (259), 2011, p. 19), altul în România literarǎ (Cenzura comunistǎ. Studiu de caz pe un text inedit de Petru Dumitriu, în România literarǎ, an XLIV, nr. 6, 10 februarie 2012, p. 12-13), al treilea în Tribuna (Cenzura comunistǎ prin eliminare şi adǎugire. Studiu de caz: Tudor Vianu, în Tribuna, nr. 226, 1-15 februarie 2012, p. 14).
Colaborarea scriitorilor la Scânteia a generat uneori un interesant schimb epistolar între domnul Nestor Ignat şi autorii respectivi.
Am pregǎtit asadar pentru tipar, cu note şi comentarii (aşa cum nu se prea face azi!), în ordine cronogicǎ, şapte scrisori trimise lui Nestor Ignat de cǎtre Radu Boureanu, A.E. Baconsky, Iorgu Iordan (douǎ scrisori), Maria Banuş, Mihnea Gheorghiu şi Geo Bogza.
Radu Boureanu nu i-a scris propriu-zis o scrisoare, ci i-a eliberat o chitanţǎ de mânǎ, cu urmǎtorul text: “Lei 12.000 (douǎsprezece mii) am primit de la Scânteia, prin tov. Nestor Ignat, pentru colaborare – poemul Balada cǎlǎului Tito. Radu Boureanu, 31 III ‘958”.
Documentul este extrem de important pentru climatul politic al epocii şi, mai ales, pentru drepturile de autor pe care le încasau colaboratorii ziarului central al partidului. Ca sǎ ne dǎm seama ce reprezenta aceastǎ sumǎ, este suficient sǎ arǎtǎm cǎ, în 1953, salariul lui Lucian Blaga, ca angajat al Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei RPR era de … 600 de lei! (Cf. Dorli Blaga, Tatǎl meu, Lucian Blaga, Biblioteca Apsotrof, Cluj-Napoca, 2004, p. 321).
Voi cǎuta în colecţia Scânteia poezia cu pricina şi o voi reproduce, pentru ca iubitorii de literaturǎ de azi şi cititorii sǎ vadǎ pe ce dǎdea Scânteia atât de mulţi bani!
*Am “procesat” destul de multe texte pentru numǎrul proxim din Revista românǎ de istorie a presei, pe care vrem sǎ îl lansǎm la Chişinǎu. Între aceste texte, o mare surprizǎ: studiul Ziaristica preotului-profesor Gheorghe Cotenescu, datorat traducǎtorului şi publicistului Radu Petrescu, nepotul celui evocat. În maculatura pe care o primim la revistǎ, acest text mi s-a pǎrut atât de bine scris, încât am avut senzaţia cǎ a mai fost publicat undeva, la vreo revistǎ, unde a încǎput pe mâna unor profesionişti. În urma unei discuţii telefonice cu domnul Radu Petrescu, lucrurile s-au lǎmurit. Domnia sa este un eminent traducǎtor şi publicist, de care nu ştiam. M-a lǎmurit Marian, care mi-a trimis urmǎtoarele informaţii, probabil din monumentalul lui volum, Istoria presei în date din România: Ion Petrescu (n. în 1951) este economist, traducător şi publicist (cu pseudonim literar Radu Petrescu). A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti în 1970 şi Academia de Studii Economice (secţia Comerţ, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale), Bucureşti, în 1976. Volume traduse şi editate: Ziduri misterioase, de Susan Howatch (1994); Sfidare, de Barbara Cartland (1994); Amanta, de Amanda Quick (1995); Inimă neagră, I-II, de Eric Van Lustbader (1995) ș.a.
A publicat studii, articole, analize, dezbateri în revistele: Biserica Ortodoxă Română, Historia, Istorie şi civilizaţie, Magazin istoric, Memoria, Tribuna economică (Bucureşti); Dacoromania (Alba-Iulia); Familia (Oradea) ș.a., precum şi în ziarele: Cotidianul, Lumina şi România liberă (Bucureşti); Credinţa străbună (Alba-Iulia); Jurnalul de Argeş, Crişana (Oradea); Mesagerul hunedorean, Servus (Hunedoara); Ziarul de Mureş (Tg. Mureş) ș.a. Contribuţie în colecţia de volume anuale Nicolae Iorga 1871-1940. Studii şi documente (2009).
Cu asemenea palmares ştiinţific şi publicistic, excelenţa textului nu mǎ mai mirǎ!