Acasă

iarna cu Ilie Rad

Blogul lui Ilie Rad

Discuţie cu Petru Poantǎ

          Într-o scurtǎ discuţie din cafeneaua Arizona, Petru Poantǎ mi-a spus cǎ a citit materialele din Revista românǎ de istorie a presei, numǎrul recent, în România literarǎ şi Tribuna. Se referea, evident, la fragmentul din memoriile lui Mihai Beniuc şi la interviul cu Sorin Toma. O micǎ inexactitate. În România literarǎ (nr. 1 din 2012) am publicat alt fragment din memoriile lui Mihai...

Dan Puric – One Man Show – Vis

           Împreunǎ cu Doina, la Teatrul Maghiar de Stat, la spectacolul lui Dan Puric – One Man Show – Vis. Un spectacol pe care l-aş caracteriza ca fiind tulburǎtor. Un spectacol complex, cu dans clasic şi modern, cu step, cu pantomimǎ, joc de sunete şi lumini. Spectacolul începe în registru derizoriu, cu accente comice, parodice, cu multe inserţii din lumea gagurilor, a western-urilor, a...

“Sǎ nu se uite cǎ au scris mânǎ de lut, supusǎ greşelii!”

          Sub adevǎrul acestor vorbe înţelepte, am lucrat aproape toatǎ dupǎ-masa la interviul solicitat de domnişoara Ramona Vintilǎ, pentru Jurnalul naţional. Sper sǎ fi ieşit un interviu interesant. Îl voi publica la un moment dat pe acest site.           *Marian îmi scrie cǎ prezentarea celui mai recent numǎr al Revistei române de istorie a presei a fost preluatǎ de multe publicaţii on-line...

Boricel şi … articolele ISI!

          Ieri, profesorul G.P. mi-a relatat un caz deosebit de amuzant. Cei care lucreazǎ în mediul universitar ştiu cǎ au obligaţia de a publica articole şi studii cotate ISI, adicǎ înregistrate în baze de date internaţionale. Desigur, şi aici românii au pervertit ideea generoasǎ de la care s-a plecat. Publicarea în reviste strǎine, de mare prestigiu, în limbi de circulaţie internaţionalǎ, cu...

Nu de inteligenţe duce lipsǎ România, ci de caractere!

           Iatǎ un citat pe care îl folosesc foarte des, fǎrǎ sǎ ştiu exact cui aparţine. Am citit undeva cǎ lui Eminescu, care se pare cǎ l-ar fi luat de la altcineva.           Mi-am amintit de aceste cuvinte azi, cu ocazia participǎrii, ca simplu spectator (în sensul cǎ nu am fost membru în comisie), la susţinerea a douǎ teze de doctorat: Corina Boie (Rotar) şi Paul Fǎrcaş, ambii de la...

O revistǎ de colecţie: Revista românǎ de istorie a presei

         A apǎrut nr. 2 (10) pe 2011 al Revistei române de istorie a presei. Prezentând un numǎr mai vechi din aceastǎ publicaţie, Alex Ştefǎnescu scria, în urmǎ cu doi ani: “Este o plǎcere sa deschizi şi noul numar (1/2010) al Revistei române de istorie a presei […]. Este instructiv şi emoţionant sǎ retrǎim […] momente din istoria presei româneşti (ce bine ar fi sǎ le retrǎiascǎ şi...

O lansare şi douǎ dezbateri

          Lansarea cǎrţii cu cenzura a fost extrem de interesantǎ, dar cu oameni foarte puţini, în ciuda publicitǎţii care i s-a fǎcut. Poate şi eu sunt de vinǎ cǎ, lansând douǎ-trei cǎrţi pe an, prietenii şi apropiaţii vin doar la prima lansare, apoi se plictisesc şi nu mai vin. S-au vândut doar şapte exemplare, din care trei le-am cumpǎrat eu.           Provocaţi de Doamna Irina Petraş, mulţi...

Petru Popescu: scrisul ca o eliberare

         A devenit deja un clişeu afirmaţia că Petru Popescu a fost idolul generaţiei ’70, prin romanele Prins (1969), Dulce ca mierea e glonţul patriei (1971) şi Sfârşitul bahic (1973). Ca şi Petru Dumitriu, la vremea sa, Petru Popescu ajunge în scurt timp un alintat al puterii comuniste (este ales membru în Comitetul Central al UTC, îl însoţeşte pe Nicolae Ceauşescu  într-o vizită oficială în...

GDS-ul de Cluj

           Mircea Popa îmi spune cǎ a iniţiat, cu sprijinul Fundaţiei Culturale “Carpatica” (o fundaţie condusǎ de inimosul arhitect Ionel Vitoc, care investeşte bani în culturǎ, organizând expoziţii, tipǎrind revista Oraşul etc.), ciclul de conferinţe “România încotro?”. Mircea a dat şi un comunicat în presǎ, în care îşi expune obiectivele demersului sǎu: “Sânt invitaţi toţi reprezentanţii...

Unde sunt zǎpezile de altǎdatǎ?

          Mi-am amintit de acest vers celebru al lui François Villon (c.1431–1463) dupǎ o scurtǎ plimbare cu Doina, în zona Fǎget, unde s-a aşternut o iarnǎ cum nu am vǎzut de mult. Versul-refren („Mais où sont les neiges d’antan?”) face parte din poezia Ballade des dames du temps jadis. Dar iatǎ strofa cu pricina, în traducerea lui Dan Botta: “Ci spune-mi unde, ce cuprins/ E Flora, râmleanca...