O scrisoare de la ziaristul din Tg. Mureş, Ştefan Neagu, de acum 50 de ani!

Stefan Neagu

Stefan Neagu

În anii 1970-1974, eram elev la Liceul Teoretic Nr. 1 din Luduş. Era vârsta marilor elanuri tinereşti, a viselor şi proiectelor cutezătoare. Eram pasionat de literatură, iar entuziasmul profesorului meu de română, Iosif Pop, aflat la început de carieră, a stimulat în mine tot felul de idei şi proiecte (inclusiv dorinţa de a tipări o revistă a liceului, Ludens, proiect fantasmagoric pentru vremea aceea, care nu s-a realizat).
După ce am studiat romanul Pădurea spânzuraţilor, am citit, probabil în ziarul Steaua roşie, că Ilona, personaj principal al romanului, trăieşte la Miercurea Ciuc.
Se ştie că Ilona a fost o persoană reală, una din cele două fete ale primarului Gergely Lászlo, din comuna Ghimeş-Făget. Se căsătorise de tânără, la 15 ani, iar primul soţ i-a murit pe front. În 1917, s-a logodit cu Emil Rebreanu, fratele scriitorului, care, cum se ştie, încercând să evadeze de pe front, ca să nu lupte împotriva fraţilor români, este prins, acuzat de trădare şi executat prin spânzurare. După terminarea războiului, Ilona s-a recăsătorit şi s-a mutat la Budapesta, a divorţat şi a revenit în ţară, stabilindu-se la Mirecurea Ciuc, unde se va căsători a treia oară. A murit în 1980, la vârsta de 82 de ani, într-o comună din judeţul Bihor, unde se afla fiica ei din a treia casătorie, şi aceasta eşuată. Ziaristul Ioan Vulcan Agniteanul a publicat un articol (pe site-ul UZP, la 25 martie 2019), în care descrie întâlnirea pe care a avut-o cu Ilona neni.
Probabil că şi Ştefan Neagu a publicat un articol similar, care a stat la baza intenţiei mele de a o vizita pe Ilona, la Miercurea Ciuc. Epistola de faţă este un răspuns la scrisoarea mea, în care îi ceream ziaristului informaţii despre cum s-ar putea organiza această vizită.
Ştefan Neagu (1934-2016) a făcut vreo 25 de ani de şcoală, dacă e să ne bazăm pe o mărturie din volumul său memorialistic: după cele şapte clase primare, urmează un an şi jumătate de gimnaziu la Cislău, un an la Centrul Şcolar Metalurgic Târgoivişte, doi ani la Şcoala Profesională Metalurgică Buzău, un an Şcoala de Literatură şi Critică Literarâ “Mihai Eminescu” din Bucureşti (unde a fost coleg cu Nicolae Labiş, Ion Gheorghe, Gheorghe Tomozei, Florin Mugur ş.a.), doi ani de liceu (fără frecvenţă) la Braşov, doi ani de liceu seral la Mediaş, patru ani la Facultatea de Filologie Târgu Mureş (fără frecvenţă), cinci ani la Facultatea de Ziaristică din Bucureşti (fără frecvenţă, unde a fost coleg, între alţii, cu Mircea Dinescu). A publicat volumul Constelaţia inimii, versuri. [Prefaţă de Nicolae Băciuţ], Editura Nico, Tg. Mureş, 2008, precum şi o carte memorialistică, Întoarcere spre mine însumi. Fel de fel… [Prefaţă de Nicolae Băciuţ], Editura Nico, Tg. Mureş, 2008, cărţi pe care le-am putut consulta prin generozitatea familiei Emilia şi Valentin Marica (fost coleg, la Radio Tg. Mureş, cu Ştefan Neagu). Mulţumesc pentru sprijinul acordat.
Plicul scrisorii primite de la Ştefan Neagu poartă antetul “Comitetului de Radiodifuziune şi Televiziune de pe lângă Consiliul de Miniştri al RSR”.
Scrisoarea va fi inclusă în volumul Scrisori de la autori contemporani (1972-2022), aflat în pregătire, care va reuni cele mai reprezentative epistole, pe care le-am primit de-a lungul a 50 de ani.
*
“Totul e să porniţi, să perseveraţi, să cereţi şi să primiţi concursul necesar”

Tg. Mureş, 10. I. 1972
Mult stimate tovarăşe Ilie Radu,
Mai întâi, o sinceră urare, cu multe gânduri de bine pentru evoluţia dv. pe treptele devenirii, pentru ca tot ce vă animă să devină împliniri pe măsura visurilor cutezătoare, temelii spre mai departe, spre tot mai sus!
Mulţumiri pentru noua atestare adusă de scrisoarea primită, sub semnul continuării legăturilor începute în 19711.
În ce priveşte intenţia de-a face cu prietenii dv. din Cercul literar al oraşului Luduş o excursie la Miercurea Ciuc, ar fi bine în prealabil să stabiliţi legătura cu Cercul literar al Liceului Nr. 1 din M[iercurea] Ciuc – respectiv cu profesorul Afloarei2, conducătorul cercului –, cunoscut printr-o tradiţie dintre cele mai interesante în organizarea unor manifestări ca cea propusă. V-ar fi de mare ajutor şi totodată ar constitui un foarte util schimb de experienţă. Aşa aţi putea aranja, eventual, şi o întâlnire (ei au făcut aşa ceva!) cu Ilona.
Amintesc din tradiţia cercului respectiv, excelent continuată, vizitarea în grup – în prezenţa aparatului de fotografiat şi-a magnetofonului – nu numai a caselor memoriale, dar şi a unor mari scriitori. Un fel de muzeu al cercului păstrează amintiri demne de invidiat de la Mihail Sadoveanu, parcă şi de la Arghezi, M. Beniuc, Blaga…
Se merită deci să vă propuneţi dv., cei din Luduş, întemeierea unei asemenea tradiţii, cu satisfacţii pentru multe generaţii şcolare3. Totul e să porniţi, să perseveraţi, să cereţi şi să primiţi concursul necesar.
Pe baza unor cât mai depline şi trainice succese la învăţătură, înregistrate zi de zi, fie ca, în 1972, pasărea măiastră a gândului îndrăzneţ să vă poarte spre cucerirea înălţimilor dorite!
Cu sinceră stimă,
Ştefan Neagu
Note şi comentarii
1. E vorba de o corespondenţă anterioară, care nu s-a păstrat în arhiva mea.
2. Pentru activitatea desfăşurată de profesorul Gheorghe Afloarei, a se vedea articolul acestuia, Cenacluri – Reviste. Cercul literar “Mihail Sadoveanu” din Miercurea Ciuc, în Limba şi literatura română, an II (V), nr. 1, ian.-mart. 1976, p. 1-4. După Revoluţie, dr. Nicolae Bucur a publicat articolul Domnu’ Trandafir în viziune harghiteană – Profesorul Gheorghe Afloarei, în revista Angustia, nr. 13, 2009, p. 239-242, continuat în nr. 15, 2011, p. 221-234. Mai poate fi consultat în acest sens şi volumul memorialistic al lui Nicolae Bucur, Ademenirea timpului, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013.
3. Din păcate, întâlnirea cu Ilona nu a mai avut loc şi nici acel proiect generos nu a mai fost realizat.

Mergi sus