A apărut recent, la Editura Presa Universitară Clujeană, o carte cu adevărat monumentală, prin format, calitate grafică şi număr de pagini (784): Tradiţii ale presei religioase din România, un volum coordonat de Carmen Ţăgşorean şi Ilie Rad, reunind o parte din lucrările prezentate la cel de-al X-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România, care a fost găzduit de Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, între 31 martie – 2 aprilie 2017.
Volumul se deschide cu un text intitulat Ĩn loc de prefaţă (câteva tristeţi – zece la număr! – n. R.C. – privind cercetările din domeniul istoriei presei, semnat de Ilie Rad), text care aduce în discuţie câteva trăsături care sunt prezente în cele mai multe cercetări de istorie a presei: superficilitatea, impostura, elaborarea unor studii fără consultarea lucrărilor fundamentale din domeniul istoriei presei, aparatul critic (notele şi bibliografia) redactat superficial, transcrierea greşită a textelor, asperităţile şi neglijenţele stilistice, ortografia şi punctuaţia deficitare, lipsa de rigoare şi documentarea aproximativă, folosirea surselor intermediare, în locul celor primare, lipsa materialului iconografic, alegerea unor teme şi subiecte irelevante sub aspect ştiinţific etc.
Urmează mesajele rostite la festivitatea deschiderii celui de-al X-lea Congres Naţional de Istorie a Presei, de către personalitățile invitate: Conf. univ. dr. Cătălin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Presei; ȊPS Andrei Andreicuţ, Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sãlajului; Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; Pr. Prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; Conf. univ. dr. Emil Boc, Primarul municipiului Cluj-Napoca; domnul Cristian-Ioan Videscu, secretar de stat la Departamentul CENTENAR din cadrul Guvernului României, după care sunt publicate cele două conferințe inaugurale: Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Reflectarea trecutului românilor în presa contemporană; Pr. Prof. univ. dr. Ioan Chirilă, Presa religioasă din Transilvania sec. XIX-XX (relatarea Marii Uniri – cu accent major pe „Telegraful român.
Lucrările prezentate pe secțiuni au fost publicate ȋn şase capitole speciale: Monografii sau secvențe monografice ale unor publicații religioase (21 de texte, semnate de Mircea-Gheorghe Abrudan, Daniel Alic, Florin Ardelean, Vasile Ciobanu, Lucian Ciupei, Nicolae Dascălu, Florin Dobrei, Gelu Hossu, Ménesi Beáta, Mihai Lisei, Viviana Milivoievici, Iuliu-Marius Morariu, Cătălin Negoiță, Marin Pop, Mircea Popa, Doina Rad, Ilie Rad, Radu Romȋnaşu, Gabriela Rusu-Păsărin, Ion Zainea, Zanfir Ilie); Personalități ecleziastice (4 texte, avându-i ca autori pe Traian Brătianu, Daniela Curelea, Mihai-Octavian Groza, Aurelia Lăpuşan); Mari personalități şi colaborarea lor la ziare şi reviste cu profil religios (6 texte, semnate de Elena Bondor, Daniela Florian, Marius Ioan Grec, Alexandra Ormenişan, Carmen Ungur-Brehoi şi Simona Vlasa); Presa religioasă şi mediul online (Carmen Ionescu, Adrian Mleşnițe, Tudorel-Constantin Rusu); Presa religioasă şi cenzura (Maria Danilov şi Ioan Laza); Abordări diverse ale presei religioase (13 texte, semnate de Irina Arieşan, Iulian Bitoleanu, Răduț Bȋlbȋie, Sebastian-Dragoş Bunghez, Cseke Péter, Dragoş Curelea, Dumitru Draica, Valerica Draica, Vasile Ilincan, Adrian-Cosmin Iuşan, Mihaela Mehedinți-Beiean, Liviu-Iulian Roman, Mariana Tocia), pentru ca la capitolul Varia să găsim două texte, avându-i ca autori pe Marian Petcu şi Elena Ploşniță.
Capitolul X include două scrisori trimise pe adresa Congresului: prima, din partea PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, iar a doua din partea domnului Cristian-Ioan Videscu, secretar de stat la Departamentul CENTENAR din cadrul Guvernului României.
Capitolul XI – Cărți ale participanților la Congres – include un număr de 58 de titluri de cărți ştiințifice, ale invitațior de onoare şi ale unora dintre contributorii volumului.
Ĩn fine, să amintim Instantaneele fotografice din timpul Congresului, cu 31de fotografii color, tipărite pe hârtie cretată, cu explicațiile de rigoare. La acestea mai trebuie adăugate cele 7 ilustrații color de la ȋnceputul volumului, precum şi cele 86 de ilustrații alb-negru (frontispicii sau coperte de publicații, portretele unor ierarhi, pagini relevante din publicațiile religioase etc.).
Corpul de literă, tehnoredactarea modernă (tehnoredactor: Alexandru Cobzaş), calitatea hârtiei, cotorul rutunjit, asemenea vechilor cărți bisericeşti, fac din această lucrare o operă de artă, pentru care Editura Presa Universitară Clujeană merită felicitată, deopotrivă cu Tipografia Color Print din Zalău, precum şi cu cei doi coordonatori ai volumului.
Grafica de pe opertă, elegantă şi rafinată, ȋl are ca autor pe cunoscutul grafician clujean, Könczey Elemér, pe coperta IV fiind reprodusă faimoasa iscălitură a Mitropolitului Varlaam (1580-1657), preluată din nu mai puțin faimoasa Istorie a literaturii române de la origini până ȋn prezent, de G. Călinescu.
Să mai arătăm că toate lucrările din volum sunt absolut inedite, toți contributorii semnând o declarație ȋn acest sens (declarație grație căreia 4 autori au fost eliminați din sumar, pentru că au venit la Congres cu studii sau fragmente din cărți deja publicate).
Ne amintim că Onisifor Ghibu, în lucrarea Ziaristica bisericească la români. Studiu istoric de ~, Tiparul Tipografiiei Arhidiecezane, Sibiiu, 1910, p. 3, scria plin de mâhnire: “Toate aceste reviste [cu profil religios] nu numai că oglindesc fidel dezvoltarea spiritului public al bisericii române din diferitele părţi, dar ele formează capitole de istorie naţională, cari nu pot lipsi din cartea faptelor trecutului nostru. Biserica românească fiind în multe privinţe identică cu însăş viaţa noastră naţională, studierea deosebitelor raporturi prezintă pentru oricare cercetător al trecutului nostru un interes deosebit.
Ziaristica bisericească s-a făcut până acum multişoară, despre ziaristica bisericească s-a vorbit, în schimb, foarte puţin. Se poate zice că nici n-a încercat măcar cineva să dea vreo lămurire istorică despre viaţa de 70 de ani a unei puteri mari din sânul vieţii noastre naţionale, cum e ziaristica bisericească; nu ştiu să se fi scris ceva vrednic de luat în samă despre revistele noatre bisericeşti, vechi sau nouă. O monografie a ziaristicei noastre bisericeşti ne lipseşte cu desăvârşire.” (Onisifor Ghibu, Ziaristica bisericească la români. Studiu istoric de ~, Tiparul Tipografiiei Arhidiecezane, Sibiiu, 1910, p. 3).
Iată că a apărut această carte, cea mai amplă din istoria presei româneşti, dedicată presei religioase, care, fără a fi o monografie a acestui sector revuistic important, oferă fundamentele elaborării acesteia.
Ĩn plus, cartea oferă un model de editare pentru lumea de azi, când, vorba lui Niculae Gheran, marele editor al lui Liviu Rebreanu, au cam dispărut oamenii de vocaţie, apărând tot felul de inşi preocupaţi exclusiv de câştigul material, fără să aibă habar de tainele meseriei pe care o practică foarte lejer: „Când se va întocmi vreodată o istorie a culturii româneşti, sper să se definească perfect şi noţiunea de editor, nu totuna cu negustor de cărţi, patron de dugheană comercială, precum cele de legume şi fructe”, spunea Niculae Gheran ȋntr-un interviu.
*
Cartea aceasta este rezultatul activității Asociației Române de Istorie a Presei, al gradului de profesionalism pe care l-a atins această asociație. Iată două fapte relevante.
Ȋncepând cu cel de-al III-lea Congres, organizat la Universitatea „Constantin Brânvoveanu” din Piteşti, congresele ARIP se deschid cu o conferinţă susţinută de un membru al Academiei Române. Au conferenţiat până în prezent: Acad. Eugen Simion, Publicistica politică a lui Eminescu (Piteşti, 2010); acad. Marius Sala, Lingviştii români în publicistica românească (Constanţa, 2011); acad. Mihai Cimpoi, Anul 1812 în proiecţiile vizionare eminesciene şi acad. Nicolae Dabija, Presa din Basarabia şi identitatea naţională (Chişinău, 2012); acad. Dan Berindei, Presa şi formarea României moderne (Bucureşti, 2013); acad. Răzvan Theodorescu, De la „Televiziunea Liberă” la televiziunea normală. 1990-1992 (Galaţi, 2014); acad. Nicolae Edroiu, Presa ca izvor istoric (Oradea, 2015); acad. Eugen Simion, Mass-media, azi (Timişoara, 2016); acad. Ioan-Aurel Pop, Reflectarea trecutului românilor în presa contemporană (Cluj-Napoca, 2017).
Ȋn fine, amintesc faptul că, începând tot cu cel de-al III-lea Congres, de la Piteşti, tematica fiecărui congres a fost una foarte specializată, pentru ca volumele care rezultă în urma congreselor să câştige în relevanţă ştiinţifică. S-au tipărit astfel: Marian Petcu (coord.), Studii şi cercetǎri de istorie a presei, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2008; Studii şi cercetǎri de istorie a presei, Editura Junimea, Iaşi, 2009; Gabriela Rusu-Pǎsǎrin (coord.), Presa locală şi regională românească, în context european, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2010; Aurelia Lǎpuşan (coord.), Presa românǎ interbelică – între mitologizare şi recuperare critică, Ovidius University Press, Constanţa, 2011; Silvia Grossu (coord.), Mass-media, între document şi interpretare. Studii şi cercetǎri de istorie a presei, Centrul Editorial-Poligrafic al Universitǎţii de Stat a Moldovei, Chişinǎu, 2012; Rǎduţ Bîlbîie, Florin Şperlea, Mihaela Teodor (coordonatori), Jurnalismul – o preocupare a elitei, Editura Tritonic, Bucureşti, 2013; Cătălin Negoiţă, Zanfir Ilie (coord.), Presa Primului Război Mondial, Editura Tritonic, Bucureşti, 2014; Ion Zainea, Ioan Lazea, Beáta Ménesi, Carmen Ungur-Brehoi, Presa culturală, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2015; Ioan David, Viviana Milivoievici (coord.), Tradiţii ale presei ştiinţifice, Editura Academiei Române, Bucureşti&David Press Print, Timişoara, 2017, la care se adaugă, evident, prezentul volum, cu lucrările Congresului clujean.