La Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca a apărut, recent, volumul Ilie Rad (coordonator), Marea Unire reflectată în mass-media, care cuprinde lucrările celui de-al XVI-lea Simpozion naţional de jurnalism, cu participare internaţională, tema simpozionului fiind similară cu titlul volumului recent, manifestare organizată sub egida Departamentului de Jurnalism al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Invitatul de onoare al simpozionului a fost cunoscutul eseist Theodor Paleologu, care s-a alăturat astfel altor invitaţi de prestigiu ai simpozioanelor anterioare, organizate la Departamentul de Jurnalism al UBB: George Pruteanu, Dumitru Irimia, Rodica Zafiu, Lucia Hossu Longin, Nicolae Melinescu, Petru Popescu, Alex Ştefǎnescu, Ana Blandiana, Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Sever Voinescu şi alţii.
Reamintim că simpozioanele anterioare de jurnalism de la Cluj-Napoca (toate finalizate prin publicarea lucrărilor în volume cu acelaşi titlu, tipărite la edituri de prestigiu, precum Polirom, Tribuna, Tritonic, Limes), au fost următoarele: Curente şi tendinţe în jurnalismul contemporan (2002), Schimbări în Europa, schimbări în mass-media (2003), Jurnalismul cultural în actualitate (2004), Presa scrisă românească (2005), Stil şi limbaj în mass-media din România (2006), Forme ale manipulării opiniei publice (2007), Limba de lemn în presǎ – ieri şi azi (2008), Jurnalismul românesc din exil şi diasporă (2009), Documentarea în jurnalism (2010), Cenzura în România (2011), Obiectivitatea în jurnalism (2012), Jurnalismul tradiţional şi New Media (2013), Industria media şi învăţământul jurnalistic (2014), Fotojurnalism şi imagine (2015), Independenţa mass-mediei şi libertatea de exprimare (2017).
Cele 19 studii care intră în sumarul volumului de faţă abordează teme interesante, legate de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, de actul unirii în general, unele aducând la lumină documente ocultate de cenzura comunistă, mai ales în ceea ce priveşte relaţiile tensionate, uneori dramatice, dintre români, maghiari, sârbi sau ruşi, despre care nu s-a putut scrie în trecut, pentru a un submina “unitatea lagărului socialist”!
Studiile incluse în volum sunt următoarele: Dr. Claudia Chiorean, Identitatea românească a Reginei Maria și Marea Unire; dr. Lucian Ciupei, Popularizarea activității fotografice a lui Samoilă Mârza, în presa scrisă și online, din secolul al XX-lea și al XXI-lea; dr. Daniela Florian, O sută de ani de la Marea Unire. Mărturisiri istoriografice din presa bănăţeană; drd. Mihai-Octavian Groza, „Timpul nou”, oficios al Senatului Militar Român Central al Ofiţerilor şi Soldaţilor din Viena (noiembrie-decembrie 1918); conf. univ. dr. Cristina Gudin, Unirea Basarabiei cu România, reflectată în memoriile contemporanilor; prof. univ. dr. Mihail Guzun, Marea Unire – o temă de presă periculoasă pentru Republica Moldova?!; ing. Gelu Hossu, Episcopul Iuliu Hossu şi Marea Unire în presa anului jubiliar 1968; dr. Viviana Milivoievici, Din publicistica lui Vasile Goldiș, legată de Marea Unire; pr. drd. Iuliu-Marius Morariu, Imaginea Marii Uniri reflectată în presa bisericească de confesiune ortodoxă din Transilvania (1919-1925); lect. univ. dr. Viorel Nistor, Unirea cu România în reprezentarea presei românești din Transilvania. Studiu de caz: „Telegraful român” – 1918; drd. Alexandra Ormenişan, „Cuvinte către oastea țării”. Omagiu adus de Ion Agârbiceanu Armatei Române, în lupta pentru Unire; prof. univ. dr. Marian Petcu, Manifestări ale cenzurii după Marea Unire; prof. univ. dr. Mircea Popa, Aspecte ale luptei antirevizioniste în Transilvania; prof. dr. Doina Rad, Cenzura şi autocenzura presei religioase înainte de Marea Unire. Studiu de caz: săptămânalul arădean “Biserica şi şcoala”; prof. univ. dr. Ilie Rad, Organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia (1918) şi intervenţia la mareşalul von Mackensen; conf. univ. dr. habil. Gabriela Rusu-Păsărin, Marea Unire în presa din Oltenia și în documente radiofonice; lect. univ. dr. Lucian-Vasile Szabo, Procesul ziariştilor din 1919; dr. Ioan Tomoiagă, Poetul Emil Isac și presa românească din Transilvania în anii Marelui Război pentru Întregirea Neamului; dr. Carmen Ţâgşorean, Pledoarii pentru unitate națională în presa de limba română din Transilvania („Românul”, „Libertatea”, „Deșteptarea„) în timpul Primului Război Mondial.
După cum se vede, toţi autorii studiilor sunt fie cadre didactice universitare, fie cercetători sau doctori în specialităţile lor, ceea ce asigură volumului nu doar credibilitate, ci şi modul profesionist de abordare a temelor cercetate.
Volumul conţine un număr de 52 de ilustraţii (pagini din revistele şi ziarele vremii, fotografii, coperte de cărţi rare, texte facsimilate etc.), ceea ce sporeşte valoarea ştiinţifică a cărţii.