Rod al unei mobilităţi Erasmus, la Universitatea din Temuco (Republica Chile), volumul O călătorie la capătul lumii (scris de Doina şi Ilie Rad) constituie rezultatul unui imens efort de documentare, făcut de autori atât înainte, cât şi, mai ales, după revenirea din Chile, documentare care a durat, practic, şase luni. Cartea rezultată se înscrie în domeniul literaturii de călătorie, o specie literară de mare interes în toate culturile.
Prima secţiune a cărţii include opt articole şi reportaje despre realităţile din Chile: istoria acestei ţări, evoluaţia relaţiilor româno-chiliene, impresii din marile oraşe – Santiago de Chile şi Valparaíso –, prezenţa tânărului Charles Darwin în Chile, Temuco – oraşul cu doi laureaţi Nobel: Gabriela Mistral şi Pablo Neruda, vizita la Muzeul Feroviar “Pablo Neruda” din Temuco, despre populaţia mapuche şi cultura precolumbiană. Autorii au valorificat, pentru întâia oară, prima carte din spaţiul românesc, în care se scrie despre Chile (existentă şi la BCU Cluj): De obşte geografie (Iaşi, 1795), carte scrisă în româneşte, dar cu caractere chirilice, unde se spune, între altele, că “Chili este un pământ roditoriu şi să găseşte mult aur curat. Şi sânt ţapi atâta de mari, cât îi înjugă de umblă la drum.” Capitolul se încheie cu un incitant interviu cu Prof. univ. dr. Carlos Felimer Del Valle Rojas, de la Universitatea „La Frontera” din Temuco, în care interlocutorul afirmă că, „în Chile, obiectivitatea presei nu doar că nu există, dar nici nu e posibilă!”
Faimoasa Insulă a Paştelui (numită aşa pentru că a fost descoperită într-o zi de Paşti), din Pacificul de Sud, cu faimoasele sale statui moai, despre care vorbeşte şi Erich von Däniken, în ale sale Amintiri despre viitor. Mistere neelucidate ale trecutului, este tratată în trei articole: Rapa Nui – între mister şi realitate; Moai – “faţa vie” a strămoşilor şi Legenda “Omului-Pasăre”.
Urmează capitolul dedicat lui Pablo Neruda, laureatul Nobel pentru literatură, în 1971, căruia i se analizează prezenţa sa în România (unde a scris mai multe poeme, unul fiind reprodus în carte), memorialistica şi antologia puţin cunoscută la noi, 44 poetas rumanos, pentru care autorii cărţii au făcut demersuri, la Ambasada României din Argentina (unde a apărut antologia, în 1967), pentru a se procura şi dona un exemplar Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti, ceea ce s-a şi întâmplat, graţie Excelenţei Sale, Doamna Carmen Podgorean, Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Chile. Informaţiile despre Pablo Neruda sunt completate de interviul inedit cu scriitorul şi omul politic Dumitru Popescu, care l-a cunoscut pe poet la reşedinţa sa preferată, din Isla Negra (unde este şi înmormântat).
Demn de tot interesul este şi secţiunea dedicată celor doi scriitori chilieni, Isabel Allende şi Omar Lara, în special interviul în exclusivitate cu Isabel Allende, cea mai cunoscută scriitoare chiliană a momentului, ale cărei romane au fost vândute în peste 70 de milioane de exemplare.
Capitolul cel mai consistent este consacrat preşedintelui chilian Salvador Allende, personalitate tragică a istoriei, care s-a sinucis în timpul loviturii militare din 1973. Se publică în această secţiune ultimul interviu al lui Salvador Allende (realizat de jurnalista Anca Voican), ultima lui cuvânatre adresată poporului, la radio, înainte de sinucidere, mărturia extraordinară a fiicei celei mici a preşedintelui, Isabel Allende Bussi, despre ultimele minute de viaţă ale tatălui său, informaţii completate de interviurile cu Petru Popescu, Anca Voican şi Ilie Ciurescu, care l-au precedeat sau l-au însoţit pe Nicolae Ceauşescu în turneul său din America de Sud, din acelaşi an, 1973.
Semnalăm şi amplul studiu, Reflectarea, în presa din România, a călătoriei lui Nicolae Ceauşescu în America Latină şi a loviturii de stat din Chile (11 septembrie 1973, în care se face o interesantă paralelă între ce a relatat Scânteia despre acel turneu şi ce nu a relatat, pe baza unor mărturii ale lui Ştefan Andrei, fostul ministru de Externe al României, ale lui Petru Popescu, din romanul Supleantul (“un roman palpitant, bazat pe fapte reale”), ale Ilincăi Preoteasa, fiica demintarului comunist Grigore Preoteasa şi ale altora. Câteva fapte: în Costa Rica, delegaţia oficială a României s-a deplasat de la aeroport la reşedinţa rezervată cu … patru camioane; la o recepţie din Columbia, dată de oaspeţii români, a venit atât de puţină lume, încât a fost nevoie să fie adus personalul TAROM; pe aeroportul din Senegal s-a intonat, din eroare, Imnul Regal al României etc.
Cartea conţine circa o sută de fotografii alb-negru şi color (la care se adaugă portrete grafice, fotografii, hărţi etc.), marea majoritate realizate de autori, unele fiind rare (precum fotografia lui Nicolae Ceauşescu înconjurat de studenţi peruani) sau absolut inedite – fotografia lui Salvador Allende cu Anca Voica (publicată după 46 de ani).
Într-o perioadă în care superficialitaea şi amatorismul au invadat şi literatura de călătorie, volumul de faţă se remarcă prin acribia şi rigoarea absolută a redactării, prin precizări biliografice, indicarea surselor fotografiilor etc.
În mod cert, volumul de faţă constituie cea mai complexă carte care s-a scris în România despre Chile, patria lui Pablo Neruda, pe care poetul o numea “petala lungă de mare, vin şi zăpadă”.
Consemnăm cu bucurie faptul că 20 de fragmente sau capitole întregi din această carte au apărut, în premieră, în Flacăra lui Adrian Păunescu (însoţite totdeauna de fotografii color), altele fiind tipărite în România literară, Tribuna, Apostrof, Astra clujeană şi Oraşul. *
Lansarea cărţii va avea loc luni, 29 iulie a.c., în Sala “Ioan Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, începând de la ora 12,00.
Despre carte vor vorbi scriitorii Horia Bădescu şi Constantin Cubleşan, precum şi cei doi autori.