Puţină lume ştie că, după Al Doilea Război Mondial, când Universitatea Regele Ferdinand I a primit alt nume, respectiv Universitatea “Victor Babeş”, în Senatul Universităţii, care a decis numele Universităţii româneşti, un alt nume vehiculat a fost al lui Emil Racoviţă. Dar, pentru că, în Senat, numărul celor de la Universitatea de Medicină era majoritar, a fost adoptat numele “Victor Babeş”.
Puţin a lipsit, aşadar, pentru ca actuala şi prestigioasa Universitate “Babeş-Bolyai” să se fi numit “Universitatea “Racoviţă-Bolyai”.
Mi-am amintit de acest detaliu citind un articol recent, publicat în Făclia de Cluj (în 4 martie 2023), din care aflu că, în conformitate cu Proiectul “Amenajare urbană strada Mihail Kogălniceanu, strada Universităţii şi străzile adiacente” (las la o parte stilul de contabil al denumirii proiectului – corect ar fi fost “Amenajarea urbană a străzii Mihail Kogălniceanu, a străzii etc.”), statuia savantului Emil Racoviţă, din faţa Colegiului Naţional, care îi poartă numele, şi aproape de clădirea centrală a Universităţii, care ar fi putut purta numele său, va fi înlăturată definitiv din locul unde fusese amplasată.
Nu-mi vine să cred! După scandalul cu Crucea de pe Cetăţuie, cu statuia lui Maniu, după amplasarea, la nivelul solului, a faimoasei statui a Şcolii Ardelene, opera artistului Romul Ladea, iată că un alt simbol al oraşului nostru scandalizează opinia publică, de data aceasta prin propunerea de înlăturare definitivă.
Reamintesc doar următoarele date din articolul citat, despre Emil Racoviţă: “În 1920, a fondat la Cluj primul Institut de Speologie din lume, rezultatele cercetărilor biospeologice fiind absolut remarcabile: peste 1200 de peşteri explorate în Europa şi Africa, o colecţie de 50.000 de exponate de faună cavernicolă.
A fost director al Institutului de Speologie între 1920 şi 1947, senator al României, din partea Universităţii Cluj (1922-1926), Rector al Universităţii din Cluj (1929-1930) şi preşedinte al Academiei Române (1926-1929).”
Sper ca Domnul Primar Emil Boc să solicite modificarea proiectului urbanistic, pentru ca statuia savantului Emil Racoviţă să rămână la locul unde a fost amplasată iniţial.
În eseul Evlavia Clujului, din volumul Iubirea de patrie (1978), poetul Ioan Alexandru spunea: “Datoria unei cetăţi-matcă rămâne mereu de-a ocroti şi cultiva geniul locului, datoria Clujului de-a păstra şi încuraja geniul Transilvaniei…”.
Ilie Rad