Începând munca se colectare a datelor pentru o monografie a satului Nandra, din comuna Bichiş, jud. Mureş, am consultat o excelentă lucrare, semnată de dr. Ioana Cristea-Panait[1], care are un studiu introductiv, datorat prof. dr. Vasile Drăguţ. În această lucrare se oferă unele informaţii despre Biserica din Nandra, în care găseşte şi următoarea afirmaţie: “Poporul a păstrat ştirea despre o mănăstire «pe locul Landor», spre Fărău, pe care niciun alt izvor nu o mai semnalează”[2]. Precizez că Lándor este nu doar denumirea maghiară a satului Nandra, ci şi numele unui hotar aflat în proprietatea acestui sat, situat aproximativ la mijocul distanţei dintre Nandra şi Fărău.
În studiul introductiv amintit, Vasile Drăguţ scrie şi el, preluând “ştirea” de care aminteşte dr. Ioana Cristea-Panait: “În judeţul Mureş, situaţia este şi mai gravă, pentru că aici se mai păstrează 70 de lăcaşe, faţă de 154, care au dispărut, de asemenea au dispărut nu mai puţin de 25 de schituri şi mănăstiri” (între care se aminteşte şi Nnadra, n. I.R.), alături de mănăstirile (schiturile) din Aţintiş, Băiţa, Daia, Deag, Dumbrava, Hădăreni, Ibăneşti, Lăscud, Nandra, Nicoleşti, Orşova, Pădureni, Petrilaca, Râciu, Runcu (Hodac), Ruşii Munţi, Sâniacob, Sânmartinu de Câmpie, Solovăstru, Urişiu de Jos, Valea Iobăgeni, Valea Cuiejdiului”[3]
Care este adevărul? În mod evident, se face aici o confuzie între presupusa mănăstire din hotarul Landor şi cea de lângă satul Fărău, puţin mai departe, pe aceeaşi direcţie, sat Nandra – hotarul Landor, mănăstire pe care unii năndreni chiar o frecventau.
Interesant mi se pare faptul că pe celebra hartă iosefină[4], din1769-1773, există menţiunea Wallahisches Monaster. Kloster, cam în zona dintre Fărău (Forro) şi Nandra.
De pe site-ul comunei Fărău – sat în care s-a născut Alexandru Lupeanu Melin (1887-1937), profesor romancier, nuvelist, eseist, ziarist şi traducător –, aflăm că mănăstirea consemnată în harta iosefină era iniţial o biserică de lemn, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, datând din anul 1664, fiind construită de către credincioşii din satul Şilea (sat aparţinând şi acum comunei Fărău). Ulterior, sfântul locaş a primit hramul “Sfânta Treime” şi a fost strămutat într-un loc mai apropiat de localităţile Fărău, Heria, Gâmbuţ, Şilea şi Sâmbenedic, la cca 20 de km de Ocna Mureş şi de Târnăveni.
Strămutarea a avut loc în 1996, în timpul stareţului Paisie Ulesau, pictura din interior fiind realizată în anii 2002-2003. Biserica a fost sfinţită la 28 oct. 2007, de către Ariepiscopul Alba Iuliei, actualul Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, ÎPS Andrei[5].
De menţionat că unele persoane în vârstă din Nandra îşi amintesc de faptul că unii năndreni frecvenatu această mănăstire, poate şi pentru faptul că era destul de apropiată de Nandra, pe drumul care ducea la “ocne” (Ocna Mureş).
Aşa cum îmi spunea tânărul istoric Mircea-Gheorghe Abrudan, harta iosefină (Die Josephinische Landesaufnahme) “a fost realizată la circa 10 ani după barbaria făcută de generalul Nicolas Adolf von Buccow, de aceea nici nu apar pe hărțile josefine mănăstirile valahe, cele care apar fiind nu întâmplător cele care au scăpat de tunurile feldmareșalului, anume: Prislop, Sâmbăta de Sus, Geoagiu și Râmeț”. Iar mănăstirea de lângă Fărău, fiind oarecum mai izolată, a scăpat şi ea de barbaria lui Buccow, fiind menţionată în harta iosefină.