Malpraxisul jurnalistic

M

           A produs mare agitaţie in presa noastrǎ difuzarea unor imagini cu fostul premier Emil Boc, în pielea goalǎ. Imaginile au fost difuzate de Antena 1, în emisiunea unui oarecare Capatos, care s-a dezvinovǎţit, spunând cǎ s-a consultat cu şefii lui, înainte de a difuza imaginile, ştiind bine care este riscul difuzǎrii lor.

          Într-o ţarǎ normalǎ, un asemenea gest ar fi descalificat iremediabil un jurnalist, l-ar fi exclus definitiv din breaslǎ. La noi nu s-a întâmplat nimic. Postul a primit o amendǎ din partea CNA, dupa care individul îşi va continuat emisiunea, contând pe un rating adecvat.

          *Banca Naţionalǎ a României mǎ invitǎ luni, 27 februarie 2012, ora 18,00, la sediul sucursalei BNR Cluj-Napoca, Sala Ion Lapedatu, la concertul de muzică veche Hortus Deliciarum, susţinut de Maria Răducanu şi Maxim Belciug. Cu acest prilej, va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Impresii de iarnă”, realizată de Zoltán Nagy.

          Evenimentele fac parte din seria de manifestări „Zilele Culturale ale Băncii Naţionale a României – 2012”. Desigur, mǎ voi duce cu mare interes.

          *Sfântul Sinod a decis ruperea eparhiilor de Alba Iulia şi Oradea şi întoarcerea lor la Mitropolia Sibiului. Am înţeles cǎ mitropolitul Sibiului a refuzat sǎ dea mâna cu mitropolitul Clujului. Teologul Radu Preda cere UBB sǎ i se retragǎ titlul de Doctor Honoris Causa Patriarhului Daniel, pentru aceastǎ ofensǎ adusǎ Clujului. O voce în pustiu!

          *O altǎ ştire ne informeazǎ cǎ preşedintele Germaniei, a cǎrui funcţie este mai mult onorificǎ, a demisionat, fiind suspectat de corupţie. Oare acest exemplu nu se ia?

          *Dupǎ apariţia articolului din Jurnalul naţional, m-a felicitat Doamna A.M.B. Un gest emoţionant!

          *Memoria zidurilor. Vǎd pe un zid: “Învǎţaţi, învǎţaţi, învǎţaţi! Karl Marx, iar alǎturi chipul lui I.V. Stalin. Aproape în fiecare an le dau studenţilor sa scrie o lurare pe tema Memoria zidurilor clujene. Dacǎ am studia comparativ, la o diferenţǎ de câţiva ani, aceste inscripţii, am putea vedea cum se schimbǎ mesajele, dorinţele, protestele. În 1946, multe ziduri din localitǎţile României au fost împânzite de  sloganul “Votaţi soarele”, care era sloganul electoral al Blocului Partidelor Democratice (din carea fǎceau parte PCR, PSD, Frontul Plugarilor, Uniunea Patrioţilor, Sindicatele Unite), cu desenul aferent. Ar fi posibil ca, la renovarea unor clǎdiri, sǎ se mai gǎsesacǎ acest slogan. Îmi amintesc cǎ, dupǎ 1989, zidurile conţineau multe mesaje de susţinere a lui Ion Iliescu, respectiv împotriva lui Raţiu şi Câmpeanu (“Sǎ treacǎ oceanu’!”). Apoi reţin mesaje anti-NATO, iar mai recent, cele mai multe, sunt legate de Roşia Montanǎ (“Salvaţi Roşia Montanǎ!”). Aurel Şorobetea a scris o carte întreagǎ plecând de la inscripţiile de pe clǎdirea Universitǎţii “Babeş-Bolyai”. Iatǎ cǎ în Tribuna (an XI, nr. 227, 16-29 februarie 2012, p. 16, la rubrica sa, “Emoticon”, cunoscutul Şerban Foarţǎ publicǎ un text, Pe scurt, despre tatuajele murale, în care spune cǎ “<<zgârieturile>> acestea derizorii au, în rest, şi o valoare pur umanǎ, fiind o cronicǎ a unor vremuri, o <<istorie>> mai plauzibilǎ, adesea, decât cea oficialǎ”. El citeazǎ un pasaj din Eugen Lovinescu, respectiv din Critice, IV. Ediţie definitivǎ, Bucureşti, 1928, p. 53-54, în care mentorul “Sburǎtorului” scria: “O viziune pompeianǎ… Ruinile templelor, amfiteatrelor, basilicelor, thermelor, mozaicurilor ne evocǎ splendoarea vechei cetǎţi campaniene. / Trecutul vorbeşte din marmurǎ şi din mǎreţia inscripţiilor consulare, dar nimic nu vorbeşte mai uman, decât liniile nesigure ale unor grafitti (sic!). Pe dosul unui zid, un copil a tras cu ascuţişul unui styl: <<Crispus era un mǎgar. Publia l-a prefǎcut însǎ în cerb>>. […]. Templele erau numai una din formele munificenţii (sic!) publice şi a (sic!) ipocriziei universale. Glasul lor nu e sincer; glasul adevǎrului vorbeşte prin inscripţia copilului fugit de la şcoalǎ: <<Crispus era un mǎgar. Publia l-a prefǎcut însǎ în cerb>>” (subl. Şerban Foarţǎ).

          Îmi amintesc cǎ o fostǎ studentǎ de-a mea, acum ziaristǎ în presa clujeanǎ, Andreia Oltean, a redactat acum trei ani un material despre memoria zidurilor. Voi da unui student sǎ actualizeze inscripţiile şi vom trage apoi concluzii foarte interesante.

           * M-am intalnit cu acad. Camil Muresanu si am stabilita sa realizam impreuna un amplu interviu

           *Înainte de masǎ, am fost la susţinerea tezei de doctorat a tânǎrului meu coleg de catedrǎ, Radu Meza, cu tema „Structura şi dinamica sistemelor on-line de networking social de succes„, tezǎ coordonatǎ de prof. univ. dr. Traian Rotariu. Dupǎ cum ne-a transmis autorul în invitaţie, “această teză se configurează în raport cu tradiția abordărilor structurale în sociologie și are ca obiect de studiu site-urile de networking social de succes, conceptualizate ca un punct de convergență a mai multor tehnologii de comunicare mediată de computer. Cercetarea se concentrează pe studiul construcției profilelor utilizatorilor din aceste sisteme. Într-un prim studiu, analizăm structura unei porțiuni din rețeaua Facebook în relație cu preferințele de consum media configurate în informațiile profil și prin utilizarea butonului <<Îmi place>>/ <<Like>>, arătând o determinare evenimențială, experiențială a acestora.  În al doilea studiu analizăm construcția discursului satiric în raport cu tacticile de auto-prezentare în imaginile profil asociate unei subculturi a tinerilor denumite <<cocalari>> și <<pițipoance>> pe site-urile cocalari.com și pitzipoanca.org, arătând efectele prăbușirii contextelor sociale în mediul on-line.” Am fost încântat de rigoarea şi originalitatea tezei. Autorul trebuie sǎ şi-o publice în regim de urgenţǎ, pentru cǎ domeniul abordat este într-o dinamicǎ fantasticǎ.

Adaugă comentariu