Azi am fost la vot, aşa cum fac de când am acest drept constituţional. Am ales primarul, preşedintele Consiliului Judeţean, membrii Consiulului Judeţean şi Municipal. La funcţia de primar aveam, între candidaţi, prieteni şi colegi cu şanse minime de calificare. Aici mi-a fost mai greu. În rest, a fost simplu. La ora la care scriu, exit-poll-urile dau un scor egal între Marius Nicoarǎ şi Emil Boc. Alin Tişe va recâştiga, probabil, preşedinţia Consiliului Judeţean. Mâine vom afla rezultatele oficiale. Este uimitor, pentru toatǎ lumea, scorul obţinut de Emil Boc (în jur de 45%), la egalitate cu liberalul Marius Nicoarǎ. Probabil clujenii nu s-au gândit doar la pensiile şi salariile tǎiate de fostul premier Emil Boc (la presiunea organismelor financiare internaţionale, desigur), ci şi la realizǎrile acestuia ca primar, mai ales cǎ a venit dupǎ cele trei mandate ale lui Gheorghe Funar.
Nu mǎ fascineazǎ deloc politica. Politica este asociatǎ cu efemerul, cu trecǎtorul; or, eu caut durata, pe care o gǎsesc în culturǎ. Pe de altǎ parte, am convingerea cǎ oamenii politici trebuie sǎ fie nişte profesionişti, buni manageri, buni administratori, care sǎ cunoascǎ legile, nevoile oamenilor, prioritǎţile existente la un moment dat. Este o concepţie germanǎ asupra omului politic. Nimeni nu mi-a fǎcut vreodatǎ oferta de a intra în politicǎ, dar, dacǎ mi-ar fi fǎcut-o, s-ar fi izbit de refuzul meu categoric.
Exist-poll-urile mai dau câştigǎtoare formaţiunea USL (Uniunea Social-Liberalǎ), care va lua locul PDL-ului. Nu sunt de pǎrerea reintroducerii votului censitar, pentru care pleda, la un moment dat, dacǎ bine reţin, Horia-Roman Patapievici. Votul democratic este un bun câştigat. Dar sǎ nu uitǎm cǎ, în perioada interbelicǎ, Hitler a ajuns la putere prin sufragiu democratic, ca şi legionarii, la noi, în ţarǎ. Problemele politice sunt probleme foarte serioase, de aceea pledez ca ele sǎ fie date pe mâna profesioniştilor.
Nu-mi place, în politicǎ, servilismul, lipsa de principii. În politicǎ este, într-un fel, ca în jurnalism: trebuie sǎ joici dupǎ cum îţi cântǎ stǎpânul! Or, eu sper cǎ sunt un om liber şi independent, dar aparţinând unui popor despre care Mircea Eliade spunea cǎ este primul într-un clasament al popoarelor, dupǎ criteriul interesului pentru politicǎ.
A fost de un umor involuntar sloganul unui candidat: “Fapte nu, vorbe!”, unde virgula, pusǎ greşit, indica exact preocuparea politicienilor noştri.
Apropo de virgulǎ, iatǎ încǎ un exemplu concludent, privind importanţa acestui semn de punctuaţie, pentru întelesul unor enunţuri:
În cadrul unui experiment sociologic, unei grupe de 50 de oameni, în care erau in mod egal femei şi bǎrbaţi, li s-a dat un text şi însǎrcinarea sǎ aşeze în cadrul acelui text o virgulǎ.
Textul era:
„Daca bǎrbatul ar şti realmente valoarea pe care o are femeia ar merge în patru labe .”
Concluzia:
Toţi bǎrbatii au aşezat virgula dupǎ cuvântul „are”.
Toate femeile au aşezat virgula dupa cuvântul „femeia”.
*Mini, catelusa despre care am mai scris pe acest blog, a ajuns vedeta unei stiri la PROTV. Se poate vedea aici: http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/dresaj-pentru-cainii-de-buzunar.html