Sâmbătă, 25 iunie, între Sărbătoarea Sânzienelor şi Ziua Drapelului, în satul Nandra, din comuna Bichiş, a avut loc un ciclu de manifestări, ocazionate de jubileul de 711 ani de la prima atestare documentară a aşezării Nandra (Nándorlaka).
Manifestările au început la ora zece, cu dezvelirea unei plăci memoriale pe clădirea bisericii din sat, cu numele celor 22 de eroi ai satului Nandra (4 morţi în timpul Revoluţiei de la 1848, 6 în Primul Război Mondial, iar 12 în Al Doilea Război Mondial), dezvelirea plăcii fiind făcută de către Primarul comunei Bichiş, domnul Mihály Ferencz-Attila, şi părintele Lucian Nicolae Bucea din Gâmbuţ (Biserica din Nandra fiind în prezent Filie a celei din Gâmbuţ). După acest moment, a urmat un parastas în memoria eroilor, oficiat de un sobor de preoţi, format din părintele protopop Lucian Voşloban, părintele paroh Lucian Nicolae Bucea, precum şi preoţii Laurenţiu Pompei şi Ioan Ognean, care au slujit la Biserica din Nandra, cărora li s-a alăturat şi părintele Sergiu Iacob, de la Parohia din Aţintiş. După parastas, în cuvântul său, părintele protopop Lucian a subliniat nevoia de a ne aminti de înaintaşii noştri, a căror memorie trebuie cinstită şi cultivată permanent. A urmat o priceasnă, interpretată de cunoscuta solistă de muzică populară, Doamna Maria Moldovan, după care domnul Mihály Ferencz-Attila a depus o coroană de flori la placa dezvelită, din partea Primăriei şi a Consiliului Local al comunei Bichiş. În alocuţiunea rostită cu acest prilej, domnul Mihály Ferencz-Attila a subliniat importanţa momentului, prin care se cinsteşte memoria celor care şi-au dat viaţa pentru ţară şi neam, felicitându-i pe organizatori pentru iniţiativele avute.
Într-o scurtă intervenţie, col. Ioan Cocian, preşedintele Filialei Luduş a Asociaţiei “Cultul Eroilor”, a propus ca profesorul Ilie Rad, care a avut iniţiativa organizării manifestărilor jubiliare, stabilind, pe baza cercetării arhivelor, numele celor 22 de eroi şi 57 de veterani ai satului Nandra, să devină preşedinte de onoare al Filialei Luduş a Asociaţiei “Cultul Eroilor”.
A luat apoi cuvântul domnul General-maior (rtg.) Gheorghe Popa, Președinte al Asociației Naționale a Veteranilor de Război, Filiala Județeană Mureș, Președinte al Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Filiala Județeană Mureș ,,Avram Iancu”, care a subliniat, în alocuţiunea domniei sale, spiritul de jertfă al poporului român, sacrificiile pe care le-a făcut de-a lungul timpului, pentru apărarea gliei strămoşeşti, pomenind numele tuturor eroilor din satul Nandra. Tot domnia sa a acordat apoi Diplome de Apreciere urmaşilor eroilor morţi pe câmpurile de luptă şi Diplome de Recunoştinţă urmaşilor veteranilor de război, care au putut fi identificaţi.
A urmat la microfon domnul colonel (rtg.) Ioan Cocian, Președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor ,,Regina Maria, Filiala Județeană Mureș, care a conferit Diplome de Onoare, unor personalităţi şi consăteni, pentru contribuţia adusă la salvarea, de la uitare, a moştenirii istorice şi culturale a satului Nandra: primarului Mihály Ferencz-Attila şi părintelui Lucian Nicolae Bucea, profesorilor Doina şi Ilie Rad, autorii monografiei satului, diplomele având următoarea motivare: “pentru generoasa contribuţie la activitatea de cinstire a memoriei eroilor căzuţi în Războiul Reîntregirii României şi pentru remarcabilul spirit patriotic în promovarea idealurilor unităţii de neam şi ţară ale românilor, precum şi pentru contribuţia adusă la salvarea, de la uitare, a moştenirii istorice şi culturale a satului Nandra – comuna Bichiş, jud. Mureş”, membrilor din colectivul de organizare a manifesărilor jubiliare, care au investit bani, timp şi energie, pentru buna organizare a manifestărilor (Mariana Bota, Emil Ciuca, Iuliana Ciuca-Tatu, Maria Ciuca-Duma), precum şi colonelului Andrei Brudan, pentru contribuţia adusă la renovarea bisericii din sat, în anul 2010.
Partea a II-a manifestărilor s-a desfăşurat în fostul local de şcoală, complet renovat, devenit acum cămin cultural. Aici a fost prezentat un scurt film (de 18 minute), făcut în mai 1994, cu ocazia vizitei, la Nandra, a PS Andrei, episcop de Alba Iulia la acea dată (în prezent fiind Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului), un film care a stors multe lacrimi năndrenilor prezenţi, care şi-au văzut părinţii în acest film, mutaţi între timp (după 3 decenii de la filmare) în cimitirul satului, filmul fiind pus la dispoziţie de părintele Laurenţiu Pompei, care era, la data respectivă, preot paroh în Aţintiş şi Nandra.
A luat apoi cuvântul profesorul Ilie Rad, care, vădit emoţionat, a spus că sala în care are loc întâlnirea a fost construită de bunicul său, Onisie Trif, fost primar liberal al comunei Bichiş, două mandate (1930-1937). În acea sală, a fost elevă şi mama lui, în care au învăţat să scrie şi să citească 78 de generaţii de năndreni (1937-2015), între care el însuşi, având-o ca învăţătoare pe Doamna Lucreţia Răchită, octogenară, prezentă în sală.
S-a trecut apoi la prezentarea celor trei cărţi, legate de viaţa şi istoria satului Nandra: Doina Rad, Ilie Rad, Nandra. Un sat care aluneca-n uitare (la 710 ani de la prima atestare documentară). Prefaţă de Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2021, 816 pagini. Cei doi autori au arătat cum au colaborat la redactarea monografiei, care este una atipică, incluzând nu doar monografia satului, ci şi “romanul” acestuia. Au fost relevate câteva fapte senzaţionale prezente în carte, legate de tânărul “Cuza”, care a stat ascuns, timp de 5 ani, într-o groapă săpată în pământ, în bucătăria casei părinţilor din Nandra, pentru a nu fi descoperit de Securitate, căutat pentru învinuiri imaginare, de năndreanul Trif Şofron, mecanicul avionului care l-a dus, în 6 iunie 1930, pe principele Carol de la Cluj la Bucureşti, acesta devenind, în 8 iunie acelaşi an, Regele Carol al II-lea al României, de faptele de eroism ale lui Gheorghe Mâtcă, singurul năndream decorat cu 5 ordine şi medalii, pentru eroismul dovedit pe frontal celui de-Al Doilea Război Mondial.
Prof. dr. Doina Rad, a vorbit apoi despre cartea sa, Ştefan J. Fay sau cercul care se închide (scrisă cu ocazia centenarului scriitorului trăitor la Bichiş câţiva ani – 1946-1949 – şi moştenitor al conacului principelui Ioan Kemény, din Bichiş), amintind şi de povestea fascinantă a unui pian, la care au cântat mari muzicieni ai lumii, pian care a ajuns la Bichiş, iar după 45 de ani a fost recuperat şi recondiţionat de către fiul scriitorului, Ştefan de Fay, Consulul Onorific General al României la Nisa.
În fine, s-a prezentat, ca o surpriză, volumul memorialistic al lui Ilie Rad, Viaţa ca un dar, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2022. Volumul de faţă (Naşterea şi copilăria (1955-1970) este primul dintr-o serie de trei volume cu caracter memorialistic, următoarele două vizând Adolescenţa şi tinereţea (1971-1980), respectiv Maturitatea şi senectutea (din 1982). Primul volum stă sub semnul unei observaţii a lui Mircea Eliade: „«Întoarcerea la origine» […] ne îngăduie să trăim din nou timpul în care lucrurile s-au manifestat pentru prima oară, constituind o experienţă de o importanţă capitală.”
A luat apoi cuvântul primarul comunei, domnul Mihály Ferencz-Attila, care a subliniat, cu subtilitate, că, într-adevăr, dacă există o monografie consistentă a satului, acesta nu mai poate “aluneca-n uitare”, felicitându-i pe cei doi autori ai monografiei. Au mai intervenit în discuţii profesorii Mirela Cozma, Felicia Puşcaş şi Mircea Gheboreanu, care au apreciat eforturile organizatorilor, manifestarea terminându-se, apoteotic, cu câteva melodii populare, de suflet, interpretate de artista Maria Moldovan.
În final, profesorul Ilie Rad a adus mulţumiri mai multor persoane şi instituţii, care au contribuit la succesul manifestărilor: domnului primar, Mihály Ferencz-Attila, omul potrivit la locul potrivit, adeverind vorba că “omul sfinţeşte locul”, pentru trei contribuţii importante: asfaltarea drumurilor din Nandra şi introducerea apei potabile; pentru investiţia făcută în clădirea fostei şcoli (canalizare, gresie, faianţă, termopane etc.); pentru sprijinul acordat cu ocazia acestui eveniment jubiliar (inclusiv finanţarea integrală a costurilor plăcii cu eroii), pentru facilităţile create în vederea consultării arhivei Primăriei etc.; Părintelui Lucian Nicolae Bucea, care se ocupă nu doar de viaţa spirituală a enoriaşilor, ci are grijă şi de clădirea bisericii (recent a fost montată o centrală termică în pronaos), ocupându-se şi de întreţinerea cimitirului; domnului acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, pentru extraordinara prefaţă pe care a scris-o la monografia satului; preotului vizionar Valer Eugen Ignat (reprezentat aici de fiul acestuia, Emanoil Alexandru Ignat), pentru că a fotografiat vechea biserică de lemn a satului şi Casa parohială, pe care le-a salvat de la uitare; Doamnei Elvira Poruţiu, cea mai “tânără” năndreancă, pentru că a permis folosirea în monografie a unor poveşti şi întâmplări, unele dramatice, legate de familia domniei sale; domnilor generali şi ofiţeri prezenţi aici, în frunte cu domnul general-maior (rtg.) Gheorghe Popa, pentru implicarea în aceste manifestări, ca şi când ar fi fost fii ai satului Nandra; domnului ing. Ladislau Liker, care a tradus aproape integral mongrafia satului Ozd, scrisă de Horváth István; domnului Bodnar Robert, de la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, specialistul care a contribuit la descoperirea, la Arhivele Naţionale Maghiare din Budapesta, a actului de atestare a satului Nandra; domnilor Könczey Elemér şi Májor István, pentru grafica plăcii memoriale şi a monografiei, respectiv tipărirea acesteia; domnului Grant Harris, de la Biblioteca Congresului American din Statele Unite, care a facilitat inventarierea monografiei satului Nandra în cea mai mare bibliotecă a lumii de astăzi şi din toate timpurile; Doamnelor Maria Suciu, Olimpia Trif şi Maria Coţiu, pentru că ne-au oferit nenumărate informaţii, legate de viaţa satului Nandra; în sfârşit, dar nu în ultimul rând, echipei de consăteni, care au investit mult timp, energie şi bani, pentru reuşita acestui eveniment: doamnele Mariana Bota, Maria Ciuca-Duma, Iuliana Ciuca-Tatu şi domnul Emil Ciuca, la fel şi reprezentanţilor presei (Doamnele Mariana Cristescu şi Oana Bota, de la ziarul Cuvântul liber, Doamna Lacrima Balint, de la TVR Târgu Mureş, domnului Ovidiu Duţă, de la Departamentul de Jurnalism şi Media Digitală al Universităţii “Babeş-Bolyai” etc.)
Să mai spunem că au fost prezenţi la aceste manifestări peste 150 de persoane, din mai multe generaţii (de la Mara Bun, de doar… trei luni, până la doamna Elvira Poruţiu, care a împlinit, în aprilie acest an, pentru a doua oară, vârsta de 45 de ani). Au fost năndreni şi urmaşi ai acestora, veniţi din multe localităţi ale ţării, dar şi din străinătate (SUA, Spania, Germania, Italia etc.). S-au făcut sute de fotografii şi un film cu manifestările desfăşurate, tot atâtea urme pentru generaţiile viitoare. Dar, cum spunea cineva, cea mai bună imagine va rămâne în inima şi sufletul celor participanţi la manifestările jubiliare, inima înregistrând, vorba unui poet, şi “dorul greu şi lacrima”.
În ritmurile muzicii unei formaţii de muzică populară din Luduş, a urmat masa “câmpeneasca”, tradiţională, cu pâine şi cozonaci de casă, care au amintit tuturor celor prezenţi de viaţa de odinioară, de copilăria şi tinereţea petrecute la sat, acolo unde s-a născut veşnicia, cum atât de frumos spunea Lucian Blaga.