În perioada 30 septembrie – 1 octombrie 2022, la Suceava, Fălticeni şi Mălini, a avut loc ce-a de-a 54-a ediţie a Festivalului Naţional de Poezie “Nicolae Labiş”, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural „Bucovina”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Suceava, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava, Muzeul Național al Bucovinei, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Primăria Mălini şi Societatea Scriitorilor Bucovineni (de ce nu şi Uniunea Scriitorilor din România şi Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava?).
La ceremonia de deschidere, au participat şi au luat cuvântul: Angela Zarojanu, managerul Teatrului Municipal “Matei Vişniec”, Niculai Barbă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Ovidiu Milici, consilier la Primăria Suceava (primar: Ioan Lungu), Margareta Labiş, sora cea mare a poetului, care a povestit cum a scris Nicoale Labiş poezia Moartea căprioarei, pe care a şi recitat-o, emoţionând sala (unii participanţi aveau ochii în lacrimi). A urmat un recital de poezie al actorilor Clara Papadiuc şi Răzvan Bănuţ, din creaţia Veronicăi Carmen Steiciuc (1968-2021), fost manager al teatrului municipal, plecată prea devreme dintre noi. De altfel, în memoria acesteia şi a actorului Alexandru Arşinel, cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere. Au mai luat cuvântul, în plen, Grigore Ilisei, prieten al familiei Labiş, Viorica Popovici, Mihaela Grădinariu, Costel Chiteş, Adrian Dinu Rachieru, Liviu Ioan Stoiciu, Paul Golban, moderatorul festivităţii de deschidere fiind poetul Ioan Manole, managarul de facto al ultimelor cinci ediţii ale festivalului. Un moment aparte, gustat de publicul prezent, l-a constituit recitalul de muzică folk al artistei Mihaela Popescu, afirmată în Cenaclul “Flacăra”, condus de Adrian Păunescu, care a inclus, în repertoriul ei, şi o melodie pe versurile poeziei Comunistului, de Nicolae Labiş, care a fost corect recepţionată de public.
Domnul Ioan Manole a anunţat apoi că, începând cu această ediție, concursul va avea două secţiuni: 1. Carte de poezie apărută în anul 2021, cu precizarea că au fost acceptate în concurs doar cărți de poezie (publicate în cursul anului 2021, care au fost trimise Festivalului “Nicolae Labiș”!), cărţi care nu au mai fost premiate la alte festivaluri literare din țară, de alte instituții de cultură sau de către Uniunea Scriitorilor din România, până la data de 31 decembrie 2021, cu specificații clare în ceea ce privește luna apariției – au fost trimise 23 de cărţi – şi 2. Poezii nepublicate, netrimise şi nepremiate la alte concursuri – minimum cinci, maximum zece poezii. Juriul primei secţiuni a fost format din Casian Maria Spiridon – preşedinte, Iulian Boldea, Alexandru Cistelecan, Adrian Dinu Rcahieru şi Liviu Ioan Stoiciu – membri. Juriul secţiunii a doua l-a avut ca preşedinte pe Adrian Dinu Rachieru, membri fiind Theodor Codreanu, Claudiu Komartin, Marcel Mureşeanu şi Vasile Spiridon.
A doua zi, a avut loc plecarea spre Casa Memoriala “Nicolae Labiş” din comuna Mălini, cu un popas la Colegiul Naţional “Nicu Gane”, unde a studiat şi Nicoale Labiş , între 1946-1952, după cum atestă o placă de marmură, fixată la intrarea în colegiu. Oraşul Fălticeni se mândreşte cu mari nume de scriitori, artişti şi oameni de cultură, care s-au născut sau au studiat aici: Artur Gorovei, Mihail Sadoveanu, Groigore Vasiliu Birlic, Constantin Ciopraga, Ion Irimescu, Horia Lovinescu, Eugen Lovinescu, Jules Cazaban, Mihai Gafiţa, Grigore Ilisei şi mulţi alţii. Am vizitat Sala Amfiteatru, care găzduia expoziţia temporară de artă plastică, a pictorului Mihail Gavril. La Biblioteca Oraşului Fălticeni, renovată cu fonduri europene, am admirat lucrări de artă, colecţii de cărţi şi de reviste, dar şi sala cuprinzând Donaţia Ecaterina şi Grigore Ilisei (cuprinzând o parte a bibliotecii scriitorului ieşean, biroul la care şi-a scris cele mai multe cărţi, fotografii, scrisori – erau expuse epistole de la Bartolomeu Valeriu Anania, Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi alţii).
Următorul popas l-a reprezentat Casa Memorială “Nicolae Labiş” din Mălini, casă construită de părinţii poetului, după ce s-au mutat aici cu serviciul, în 1944, după revenirea din refugiul cauzat de război (erau amândoi învăţatori), renunţând la casa din satul Poiana Mărului (und es-a născut poetul), sat aparţinător comunei Mălini, şi unde au locuit până în 1964, când părinţii poetului s-au mutat la Bucureşti, unde trăiau deja cele două surori ale poetului, Maria Margareta Labiş şi Dorina Teodora Labiş (şi unde părinţii şi-au continuat cariera didactică). Casa a fost donată de părinţii (Ana-Profira şi Eugen) lui Nicolae şi ai celor două fete statului român, respectiv comunei Mălini, pentru a fi transformată în muzeu, ceea ce s-a şi întâmplat după câţiva ani, acum casa fiind inclusă în circuitul turistic judeţean şi naţional.
Participanţii la festival s-au deplasat apoi la Centrul Cultural Mălini, unde au asistat la un specatacol folcloric, susţinut de formaţia “Dor de Mălini”, de la Şcoala Gimnazială “Nicolae Labiş” din Mălini, după care a rmat mult aşteptatul moment al decernării premiilor la cele două secţiuni ale festivalului.
Domnul Ioan Manole a anunţat că premiul pentru cea mai bună carte de poezie apărută în anul 2021 (exclusiv dintre cele 23, trimise pentru concurs, conform regulamentului stabilit) revine poetului Mugur Grosu (n. 1973, Constanţa), din București, autor al mai multor plachete de versuri, pentru volumul Principala Morengo (Casa de Editură Max Blecher, Bucureşti, 2021), un premiu în valoare de 10.000 de lei, urmat în clasamentul final de Roxana Băltaru (Suceava), Dan Cristian Iordache (Suceava), Marilena Apostu (Galați), Teodora Vasilescu (București), Savu Popa (Sibiu) şi Andrei Zbârnea (București).
Marele Premiu al Festivalului Naţional „Nicolae Labiș” a revenit Danielei Bejinariu (Bucureşti). Celelalte premii acordate: Premiul special „Carmen Veronica Steiciuc”: Adela Șulea (Suceava); Premiul I și Premiul Revistei Hyperion din Botoşani: Ana Maria Murariu (Baia, Suceava); Premiul II: Andreea Duduman (Suceava), Teodora Barbu (Grămești, Suceava); Premiul III: Amalia Mayer; Șerban Alexandru (Târgu Jiu), Ana Pasanciuc (Suceava); Mențiunea I: Alexia Plăcintă (Mălini); Mențiunea II: Alexandru Turculeț; Premiul Centrului Cultural „Florin Piersic” (Corlata, Berchişeşti): Bianca Mihaela Boboșa (Constanța); Premii de reviste: Constantin Andrei Pătrăucean (Premiul revistei Tribuna, Cluj-Napoca); Paul Ungureanu (Premiul revistei Orașul, Cluj-Napoca); Raluca Ilie (Premiul revistei Ateneu, Bacău); Alexandra Crăciun (Premiul revistei Steaua, Cluj-Napoca; Ilinca Zmău (Premiul revistei Vatra, Târgu Mureș); Daniil Iftime, din Bucureşti (Premiul Revistei Alecart).
Să spunem, în final, că Festivalul Național de Poezie „Nicolae Labiș“, cel mai longeviv concurs literar din ţară, s-a desfăşurat, fără întreurpere, din 1969. Festivalul a fost iniţiat de actualul scriitor clujean, Marcel Mureşeanu (n. 28 nov. 1938), care fusese inspector al Comitetului Regional de Cultură şi Artă Suceava (1965-1968) şi era, în 1969, vicepreşedinte al Comitetului Judeţean de Cultură şi Artă Suceava (1968-1972). De altfel, în septembrie 2018, Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a decernat trei distincții “Meritul Bucovinei” unor personalități și instituții care s-au implicat în susținerea și promovarea Festivalului Național de Poezie “Nicolae Labiș”, aflat la ediția jubiliară semicentenară: Maria Margareta Labiș, sora mai mare a lui Nicolae Labiş, poetului Marcel Mureșeanu, inițiator și membru implicat în toate edițiile festivalului, precum și Primăriei Comunei Mălini, pentru susţinerea constantă a Festivalului și pentru sprijinul acordat funcționării Casei Memoriale “Nicolae Labiș” din Mălini.
Ediţia din 2023 a Festivalului Naţional de Poezie “Nicolae Labiş” va fi una jubiliară, având numărul 55. Tot atunci, Doamna Maria Margareta Labiş, sora mai mare a poetului, participantă la aproape toate ediţiile festivalului, va împlini, pentru a doua oară, frumoasa vârstă de… 42 de ani şi jumătate!
La ediţia din acest an, domnul Ioan Manole a afirmat că festivalul va avea şi o componentă ştiinţifică, în sensul că vor fi publicate în volum conferinţele pregătite pentru actuala ediţie.
De asemenea, domnul prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru, personalitate marcantă a festivalului (bucovinean get-beget, fiind născut în satul Soloneţ, com. Todireşti, jud. Suveava), a anunţat intenţia de a pregăti o antologie cu toţi laureaţii celor 55 de ediţii (componenţa juriilor, numele şi fotografia laureaţilor, o scurtă prezentare a fiecărui laureat etc.). Între cei care au fost laureaţi se numără nume cunoscute ale scrisului românesc: Dinu Adam, Paul Balahur, Mariana Codruţ, Gheorghe Crăciun, Ioana Crăciunescu, Mircea A. Diaconu, Gellu Dorian, Aurel Dumitraşcu, Adrian Alui Gheorghe, Carolina Ilica, Marta Petreu, Virgil Raţiu, Casian Maria Spiridon, Doina Uricariu, Dan Verona şi mulţi alţii. (E normal ca între premiaţi să fie şi nume care nu s-au validat ulterior. O radiografie critică, dar parţială, fiindcă are în vedere doar un anumit număr de ediţii, face poetul Liviu Ioan Stoiciu, în articolul N-am fost laureat al concursului “N. Labiş”, deşi [festivalul] a avut zeci de premiaţi pe ediţie, 42 de ani. Ce ne spune istoria literară?”[1])
Sunt două noutăţi foarte importante şi sperăm ca acestea să se şi împlinească.
Fiindcă şi eu mă consider “oleacă” de bucovinean prin adopţie (am publicat cea mai amplă monografie consacrată lui Aron Pumnul, marele apostol al românismului în Bucovina, la origine teza mea de doctorat, tipărită în două ediţii, în 2002 şi 2016), voi face şi eu trei propuneri entităţilor competente.
În primul rând, ar fi bine ca festivalul să fie pus şi sub egida Uniunii Scriitorilor din România, aşa cum sunt celelalte mari festivaluri dedicate scriitorilor Mihai Eminescu, Tudor Arghezi sau Lucian Blaga. Operaţiunea mi se pare simplă, din moment ce, de pildă, aproape toţi componenţii celor două jurii din acest an sunt membri ai Uniunii Scriitorilor, iar de-a lungul timpului, din juriu au făcut parte scriitori importanţi, unii dintre ei preşedinţi ai celei mai importante bresele scriitoriceşti din România: D.R. Popescu, Virgil Teodorescu, Laurenţiu Ulici, Mihai Petroveanu, Platon Pardău, Radu Cârneci, Mircea Radu Iacoban, Marcel Mureşeanu, Nicolae Prelipceanu şi mulţi alţii.
În al doilea rând, un partener al festivalului trebuie să fie şi Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, care are o foarte bună Facultatea de Litere, care s-ar putea implica în organizarea sesiunii de comunicări ştiinţifice aferente festivalului, lucrările prezentate urmând a fi tipărite în volum şi distribuite bibliotecilor, pentru a intra în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional.
În al treilea rând, ar fi bine dacă festivalul ar include în program o secţiune unde autorii participanţi să îşi lanseze cele mai recente două cărţi sau cele mai recente numere ale revistelor pe care le conduc. În diversitatea editorială şi revuistică actuală, este foarte greu să fii la curent cu tot ce se tipăreşte în ţară. S-a nimerit să stau la masă cu Doamna prof. univ. dr. Simona Modreanu, de la Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iaşi, şi cu domnii Cassian Maria Spiridon şi Marius Chelaru, redactorii revistelor Convorbiri literare, respectiv Poezia, de la care am aflat numeroase noutăţi literare, de care nu ştiam, primind şi numerele recente ale celor două reviste. Dacă festivalul va avea şi un program tipărit, în care să fie incluse şi titlurile cărţilor lansate, manifestarea ca atare va câştiga în interes şi prestigiu.
Adaug, în concluzie, că ediţia din acest an a fost înnobilată de participarea celor două surori ale poetului Nicoale Labiş, prof. Maria Margareta Labiş şi prof. univ. dr. Dorina Teodora Labiş, care au dat festivalului o nobleţe unică, de care nu se pot bucura alte festivaluri literare.
P.S. Cu ocazia participării mele la festival, am realizat un interviu cu Doamna Margareta Labiş, care va fi publicat într-un număr viitor al revistei Tribuna.
Ilie Rad
[1] https://liviuioanstoiciu.ro/n-am-fost-laureat-al-concursului-n-labis-desi-a-avut-zeci-de-premiati-pe-editie-42-de-ani-ce-ne-spune-istoria-literara). Data accesării: 2 octombrie 2022.