Discuţie cu Petru Poantǎ

D

          Într-o scurtǎ discuţie din cafeneaua Arizona, Petru Poantǎ mi-a spus cǎ a citit materialele din Revista românǎ de istorie a presei, numǎrul recent, în România literarǎ şi Tribuna. Se referea, evident, la fragmentul din memoriile lui Mihai Beniuc şi la interviul cu Sorin Toma. O micǎ inexactitate. În România literarǎ (nr. 1 din 2012) am publicat alt fragment din memoriile lui Mihai Beniuc, decât cel din Revista românǎ de istorie a presei. Cât priveşte interviul cu Sorin Toma, prima parte a apǎrut, într-adevǎr, în România literarǎ (an XLIII, nr. 41, 14 octombrie 2011, p. 11-13), partea  a II-a în Tribuna (an X, nr. 219, 16-31 octombrie 2011, p. 19-21), partea a III-a fiind ineditǎ.

          Desigur, insist ca toţi colaboratorii sǎ ne dea la revistǎ materiale absolut inedite. Dacǎ eu am încǎrcat parţial aceastǎ exigenţǎ, am fǎcut-o din considerente de publicitate pentru Revista românǎ de istorie a presei. Fiindcǎ atât în România literarǎ, cât şi în Tribuna, am spus cǎ varianta integralǎ a interviului cu Sorin Toma va fi publicatǎ în Revista românǎ de istorie a presei.

          Oricum, discuţia mi-a prins bine. Tot voiam sǎ scriu un mic articol intitulat Şapte pǎcate ale istoriei literare actuale, în care unul dintre pǎcate este publicarea aceluiaşi material de 3-4 ori, în publicaţii diferite. Pavel Şuşarǎ a fost dat afarǎ de la România literarǎ pentru acest procedeu.

          *Azi, de Ziua îndrǎgostiţilor (Valentine’s Day) – simplǎ coincidenţǎ –, Doina şi-a depus dosarul de intrare în Uniunea Scriitorilor. Sper sǎ aibǎ succes. A publicat douǎ excelente monografii, despre Eta Boeriu şi Cella Serghi, a fost mulţi ani (1992-2006) secretar general de redacţie la revista Excelsior, a publicat studii şi articole în diverse reviste, încât apartenenţa ei la o asemenea organizaţie de prestigiu mi se pare justificatǎ. În acelaşi timp, poate fi stimulatoare pentru a elabora noi monografii de istorie literarǎ, atât de necesare culturii noastre, specie spre care tinerii cercetǎtori, vrǎjiţi de avantajele eseisticii, se îndreaptǎ tot mai puţin.

          *Domnul Andrei Manolescu, redactor-şef adjunct la Dilema veche, îmi scrie cǎ va publica articolul Zece cauze ale înapoierii României într-unul din viitoarele numere ale revistei, ceea ce va fi o şansǎ de afirmare pentru cei doisprezece studenţi din anul I, Jurnalism, ID, ale cǎror nume şi idei apar în articol.

          *Ce nume îşi mai aleg studenţii în adresele de e-mail: Princess Crazy” <pink_no_limit@; m3lly _dolce” <dolce_m3lly@; deutza_deea89@!!

          *Am trimis azi 25 de exemplare din Revista românǎ de istorie a presei, împreunǎ cu o fişǎ de înscriere, unui numǎr de tot atâtea personalitǎţi cunoscute, prieteni şi foşti colegi, cu invitaţia de a se înscrie în ARIP. Sunt curios câţi dintre aceştia îmi vor rǎspunde şi, mai ales, câţi vor dori sǎ intre în ARIP.

         * În Ziua de Cluj de azi (14 februarie), Ovidiu Cornea publicǎ un excelnt interviu cu teologul Radu Preda, în care acesta reia atacurile foarte dure la adresa unor ierarhi, inclusiv la adresa Patriarhului Daniel, cunoscut ca un bun “manager”: “Or, revenind la Oradea, cazul episcopului Sofroniu este grav: un om care ignoră toate regulile, care nu face ascultare, sfidător faţă de propriii colegi sinodali şi dispreţuitor faţă de clerul pe care îl are în grijă. Foarte pe scurt, nu Oradea este o problemă aparte, ci persoana celui care, vremelnic, se află pe scaunul venerabil al episcopilor orădeni.[…]. Sunt impostura, obrăznicia şi corupţia noile <<virtuţi>> ale conducătorilor noştri bisericeşti? Este politicianismul garanţia <<succesului>> în Biserică? Este suficient să strângi bani sau mai trebuie să trezeşti conştiinţele pentru şi spre Hristos? Este Biserica doar comunitatea celor cu portofele sau a celor cu suflet? Până unde poate să mergă <<managementul>> în Biserică şi de unde este nevoie de pastoraţia autentică?”.

Adaugă comentariu