Domnul Alex Stefanescu la aniversara (marti, 6 noimebrie 2012)

D

 

Cu Domnul Alex Stefanescu. Cluj-Napoca, 2006.

Azi este ziua de nastere a Domnului Alex Stefanescu. Scriitorul  s-a născut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj (unde părinţii săi, amândoi din nordul Moldovei, se aflau temporar). Urmează şcoala primară, gimnaziul şi liceul la Suceava (1954-1965), după care devine student al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (licenţa în 1970). După terminarea facultăţii lucrează, succesiv, în redacţiile publicaţiilor Tomis, Suplimentul literar-artistic al “Scânteii tineretului”, România liberă şi Magazin (1971-1989). Din 1990 este redactor la România literară, iar din 1995 –  redactor-şef al acestei publicaţii. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1977. La sfârşitul anului 1994, înfiinţează o editură particulară, Maşina de scris, condusă de soţia sa, Domniţa Ştefănescu. Membru al Consiliului de Administraţie al TVR (1998-2002). Vicepreşedinte al PNŢCD în anii 2003-2004.

Alex. Ştefănescu a publicat peste 4000 de articole de critică literară, în principalele reviste de cultură din România. A debutat editorial cu volumul de critică Preludiu (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1977), după care a publicat: Jurnal de critic (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1980); Tudor Arghezi intrepretat de…, antologie (Editura Eminescu, Bucureşti, 1981); Între da şi nu, critică literară (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1982); Dialog în bibliotecă, teorie literară (Editura Eminescu, Bucureşti, 1984); Introducere în opera lui Nichita Stănescu (Editura Minerva, Bucureşti, 1986); Prim-plan (35 de profiluri de scriitori contemporani), Editura Eminescu (Bucureşti, 1987); Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iaşi, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor); Întâmplări, proză (Institutul European, Iaşi, 2000); Ceva care seamană cu literatura, critică literară (Editura Ştiinţa, Chişinău, 2003; Premiul Asociaaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Melania şi ceilalţi, comedie romantică în şapte părţi (Editura Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 2004); Jurnal secret. Ilustraţii de Ion Barbu (Editura Corint, Bucureşti, 2005). Jurnal secret, noi dezvăluiri (ilustrații de LINU, Editura Corint, București, 2007); Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010; Cum se fabrică o emoție, București, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2011 (teorie literară); Cum e să fii femeie. Dialog cu Lia Faur, București, Editura Mașina de scris, Bucureşti, 2012.

 În anul 2005 a publicat Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000. Concepţia grafică: Mihaela Şchiopu. Fotografii: Ion Cucu (Editura Maşina de scris, Bucureşti, 2005), cea mai importantă carte a sa, la care a lucrat treisprezece ani, eveniment literar important pentru istoriografia literară postdecembristă. “Ca să termin această carte – spunea autorul cu puţin timp înainte ca ea să apară –, am renunţat la concediu, la week-end-uri, la o călătorie în America, pentru care aveam biletele de avion deja cumpărate. […]. Din punct de vedere editorial, cea mai mare împlinire este această carte pe care o voi scoate. Este cartea vieţii mele”.

Paralel cu activitatea de critic literar, Alex. Ştefănescu s-a remacat şi ca autor dramatic. Astfel, piesa Melania şi ceilalţi a fost jucată la Teatrul “Fantasio” din Constanţa, în 1992 (cu titlul Love story în lift), în regia lui Constantin Dinischiotu, şi la Teatrul de Stat din Arad (1994), în regia lui Sabin Popescu.

Este autor al scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade, Căsătorie imposibilă (difuzat în 2000, în regia lui Silviu Jicman).

Timp de doi ani (2004-2005), a realizat săptămânal, pentru Realitatea TV, emisiunea “Un metru cub de cultură” (Premiul Asociaţiei Profesioniştilor din Televiziunea Română – APTR – pentru talk-show-uri, pe anul 2004).

Adaugă comentariu