Azi este Sfântul Ilie. Mama mi-a dat acest nume în amintirea unui frate, mort în timpul celui de-al Doilea Rǎzboi Mondial, nu pe front, ci din cauza unei boli. Statisticile aratǎ cǎ, din totalul celor aproximativ 22 milioane de români, peste 120.000 de persoane (cca 0,55%) poartă numele Sfântului Ilie. Numele este considerat astǎzi perimat (ca şi Vasile, Ioan, Constantin, Gheorghe, Nicolae), încât nu ştiu pe cineva care sǎ dea acest nume copilului lor.
Copil fiind, Mama îmi punea cǎ Sf. Ilie vine cu vremuri mari, cu furtuni şi rupere de nori. Ulterior, am aflat cǎ “Sfântul merge pe cer într-o caruţǎ cu roţi de flǎcǎri şi cai albi, înaripaţi. El tunǎ, trǎsneşte şi loveşte dracii cu biciul de foc.”
Am primit, ca de obicei, numeroase felicitǎri cu ocazia zilei mele onomastice, prin telefon, e-mail şi SMS-uri. M-au felicitat câteva personalitǎţi cunoscute în spaţiul nostru public, dar şi colegi de facultate, de studenţie, doctoranzi, bursieri, studenţi, jurnalişti, prieteni (chiar şi compania Oringe mi-a trimis un mesaj şi zece minute de convorbiri cadou!), un necunoscut (care a gǎsit adresa mea de e-mail pe site-ul www.ilierad.ro). Un singur telefon lipseşte, din 2008 încoace: cel al Mamei! Mǎ suna prima, dimineaţa devreme, ceea ce uneori mǎ enerva, fǎrǎ sǎ conştientizez, atunci, cǎ va veni o vreme în care acest telefon îmi va lipsi. Acum aş da oricât ca Mama sǎ mǎ sune la miezul nopţii, la orice orǎ din noapte. Dar nu se mai poate!
S-au scris multe articole despre Sf. Ilie, care a trǎit în secolul IX î.H. Iatǎ câteva informaţii, luate de pe Wikipedia:
“În tradiția populară, Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor și a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credință și curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat și erou al credinței. Fiii Bisericii Ortodoxe Române au o evlavie profundă pentru acest sfânt făcător de minuni. Există tradiții populare diferite din toate zonele geografice ale Românei, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred că atunci când se întâmpla fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruța lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu și mereu în slujba binelui. Dreptatea si autoritatea precumpănesc în raport cu alte virtuți ale sfinților Noului Testament. Fiind unul dintre Profeții evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaște sub numele de Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul. […]
Potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se mǎnâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de <<retezatul stupilor>>”. (Cf. http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Ilie, accesat la 20 iulie 2012).
*Comsia de eticǎ a Universitǎţii din Bucureşti (prezidatǎ de colegul meu, Marian Popescu) a comunicat, într-o conferinţǎ de presǎ, cǎ teza de doctorat a actualului premier este plagiatǎ (circa 115 pagini, mai multe decât stabilise CNADTCU – 85). Desigur, juridic, aceastǎ decizie nu are efect, Rectorul Universitǎţii din Bucureşti putând retrage titlul de doctor doar cu confirmarea Ministerului Educaţiei, condus acum de doamna Ecaterina Andronescu, lucru care nu se va întâmpla. Dar mǎ bucur cǎ acei profesori au avut curajul opiniei, rezistând presiunilor, apǎrând valorile universitare. Toatǎ preţuirea mea pentru colegul Marian Popescu, de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicǎrii. Va fi invitatul meu în viitoarele comisii de doctorat, când propriii mei doctoranzi îşi vor susţine tezele.
Iar plagiatorul rǎmâne în fruntea Guvernului!