Am aflat acest precept nu de la vreun preot, cum s-ar putea crede, ci de la filosoful Constantin Noica. Nu ştiu dacǎ mi-a spus acest lucru mie personal, când l-am vizitat la Pǎltiniş, sau într-una din cele douǎ întâlniri pe care Noica le-a avut la Cluj şi la care am participat şi eu. În orice caz, Noica, trǎitor în condiţiile de austeritate de la Pǎltiniş (am scris pe larg despre vizita mea acolo), ştia bine ce spune. O vorbǎ cu atât mai actualǎ acum, când suntem în Postul Paştilor şi când trebuie sǎ ne abţinem de la multe lucruri. Azi, în epoca excesiv de materialistǎ şi de explozie a hedonismului cu orice preţ, un asemenea precept este greu de aplicat. Dar trebuie sǎ încercǎm!
*Doamna Ana Blandiana îmi mulţumeşte pentru urǎrile pe care i le-am adresat, cu prilejul împlinirii, pentru a doua oarǎ, a vârstei de 35 de ani. Îmi spune cǎ, în 25 mai, se vor organiza la Sighet “Zilele represiunii şi rezistenţei prin culturǎ”, împreunǎ cu Uniunea Scriitorilor. A vorbit cu Nicolae Manolescu sa lansam si volumul Cenzura comunsta in Romania, iar presedintele US a fost de acord. Tocmai atunci îmi planificasem excursia anualǎ la Bucureşti, dar o voi amâna, pentru a putea merge şi acolo.
*Domnul Michael Shafir este de acord sǎ îşi doneze arhiva pe care o are de la Europa Liberǎ viitorului nostru muzeu. Trebuie doar stabilite nişte detalii.
*Ieri mi-am cumpǎrat, de la Târgul de Carte Gaudeamus, volumul Mitropolitului Bartolomeu, Corupţia spiritualǎ. Texte social-teologice. Ediţie îngrijitǎ de Bogdan Ivanov şi Radu Preda, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011, care a primit premiul de cea mai râvnitǎ carte a târgului. Este unul din primele volume care valorificǎ imensa moştenire spiritualǎ a Mitropolitului Bartolomeu. Din pǎcate, ediţia nu are rigoarea ştiinţificǎ necesarǎ şi îi voi scrie Pǎrintelui Bogdan Ivanov în acest sens.
*Tot din sfera teologicǎ, Pǎrintele Profesor Theodor Damian îmi trimite douǎ numere, cele mai recente, din revista Luminǎ linǎ. Sumar foarte interesant, dar cu materiale inegale ca valoare, cum se întâmplǎ cu toate revistele exilului românesc. M-a şocat aici un articol al profesorului şi eminescologului Nae Georgescu, care propune ca, în versul inaugural al Scrisorii I, “Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare”, termenul lumânare (cum a propus şi Perpessicius) sǎ fie citit luminare. Trebuie sǎ revin asupra acestei chestiuni.
*Am terminat lectura volumului de interviuri Ion Lǎncrǎnjan, scriind şi o bunǎ parte din prefaţǎ. Interesant cum acest scriitor, pe care mulţi îl considerǎ un susţinǎtor al regimului comunist, a fost unul dintre intelectualii care şi-au pus semnǎtura pe memoriul înaintate unor înalte autoritǎţi comuniste, pentru a se opri demolarea Bisericii “Sfânta Vineri” din Capitalǎ. Gest inutil.
Gǎsesc, pe Internet, urmǎtorul text: “<<Jos porcǎria!>> Aceste douǎ cuvinte, scuipate pe 13 iunie 1987 de Elena Ceauşescu, au pecetluit distrugerea <<Sfintei Vineri>>-Herasca.
Preotul paroh Gelu Bogdan se afla la doi metri distanţǎ de ea, în curtea lǎcaşului, şi parcǎ şi acum o vede în faţa ochilor pe soţia dictatorului, însoţitǎ de temutul Ion Dincǎ <<Teleagǎ>>.
Era sâmbǎtǎ, 13 iulie 1987, şi aceasta venise în inspecţie, pe teren, pentru a vedea cu ochii ei zona ce urma sǎ fie transformatǎ. Decizia fusese luatǎ deja, însǎ viza doar translarea bisericii, aşa cum s-a întâmplat şiî alte cazuri. Restaurarea sa dupǎ cutremurul din 1977, cu bani din donaţii şi de la Patriarhie, fusese încheiatǎ în 1985 şi era considerata printre <<perlele>> Patriarhiei, cu atât mai mult, cu cât deţinea şi peste 15.000 de metri pǎtraţi în jurul sǎu. Din pǎcate, pânǎ la urmǎ, Biserica <<Sfânta Vineri>> a fost a 17-a dintre cele 23 distruse de comunişti în Bucureşti şi cea care a stârnit parcǎ cea mai mare mâhnire. Încercarile de a o salva au îndârjit-o şi mai mult pe Elena Ceauşescu, întrucat ele au venit din partea unor stâlpi ai sistemului. <<Cand s-a aflat de acest ordin, 11 personalitǎţi ale vremii, precum Eugen Barbu, Fǎnuş Neagu, Corneliu Vadim Tudor, Sabin Bǎlaşa şi Ion Lǎncrǎnjan, au facut un memoriu ce a fost depus la toţi cei care ar fi putut s-o salveze, de la Ilie Ceauşescu la Suzana Gâdea şi Tamara Dobrin”, povesteşte preotul Bogdan.”