Când Doamna Irina Petraş, Preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, ne-a anunţat că a încetat din viaţă Cornel Udrea, am crezut că este o glumă pusă la cale Cornel. Când ne-a informat şi în legătură cu data înmormântării, mi-am dat seama ca nu este vorba de nicio glumă.
Acum aproape o lună, Cornel m-a invitat, la Sala Radio, unde avea loc lansarea volumului său dedicat celor 70 de ani, pe care îi aniversa Radio Cluj.
Întâmplarea a făcut că nu m-am putut duce. M-a sunat după câteva zile şi mi-a spus să solicit volumul de la editură (colaborasem şi eu cu un material la volum).
E o pierdere mare pentru cultura clujeană.
Odihnească-se în pace!
Ilie Rad
(dau mai jos comunicatul primit de la Doamna Irina Petraş).
Cornel UDREA (27 martie 1947, Gheorgheni – 11 aprilie 2024, Cluj-Napoca) Poet, prozator şi dramaturg. Absolvent al Liceului „Mihai Eminescu” din Cluj (1964) şi al Facultății de Filologie, secţia limba şi literatura română, a Universităţii „Babeş–Bolyai” (1969). A făcut parte din redacţiile revistelor „Amfiteatru” (1965–1967) şi „Echinox” (1969–1971). Redactor la Studioul de Radio Cluj din 1970. Debutează în 1961 cu o poezie în ziarul clujean „Făclia”, iar editorial în 1972 cu volumul de versuri Iasomia. Colaborează la „Tribuna”, „Viaţa românească”, „Steaua”, „Orizont”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Cronica” etc. Autor de spectacole de revistă, de teatru pentru copii, de teatru radiofonic şi de televiziune. A publicat o masivă antologie – în premieră mondială – de proză umoristică tipărită în alfabet braille (Clepsidra cu minutare, I–II, 1997). „Cel mai cunoscut şi mai subtil autor de proză umoristică din spaţiul transilvan”. (Petru Poantă)
Volume (selectiv): Iasomia, 1972; Cu alte cuvinte…, cu ilustraţii de Tia Peltz, 1975; Respiraţia ceasornicelor, 1975; Obiceiuri de nuntă la cangurii şchiopi, cu ilustraţii de Mărgărit Chelbea, 1979; Duminică la iarbă verde, 1985; Mersul pe jos, 1988; Dinastiada (în colaborare cu Virgil Tomuleţ), 1990; Verişorii siamezi, 1994; Marele zid chinezesc german, 1995; Cufărul Pandorei, 1997; Transsiberianul de Feteşti, 1997; Reproducerea la bufniţele împăiate, 1998; De serviciu în clepsidră, 1999; La pas cu deltaplanul, 1999; Lebăda mahmură, 2000; Privighetoarea ciocuşă, 2000; Duminica de luni, 2001; Intravilane, 2001; Ciroza la ţânţari, 2002; Salina de cărbuni, 2002; Republica Valentin, 2003; Românie dragă, Elveţia mea, 2003; S-a întâmplat ieri, 2003; Umflaţi-l pe Mozart, pianul rămâne, 2003; Cu fața la perete, 2004; Cu spatele la scenă, 2004; Cu peștele în lesă, 2006; Fericiți cu procură, 2007; Rasputineria, 2007¸ De cine se teme Virginia Woolf?, 2008; Aut, Caesar, ofsaid nihil, 2008 ; Vișinată cu afine, 2008; Eu, cel Ego, 2008; Ciuperci potabile, 2009; Oameni de unică folosință, 2009; Chiar el a spus cu mâna lui, 2019; Portavionul cu cauciucuri de vară: proză umoristică, 20