Dupǎ întoarcerea mea din Australia, ocupându-mǎ de viaţa şi activitatea lui Lucian Boz, am aflat cǎ unul din cele mai comprehensive şi mai solide studii despre scriitorul român din Australia i se datoreazǎ criticului literar, poetului şi eseistului Horia Ion Groza. Am luat rapid legǎtura cu domnia sa şi am aflat, astfel, cǎ a avut o bogatǎ corespondenţǎ cu Lucian Boz, care fusese prieten de tinereţe şi idealuri cu tatǎl domniei sale, scriitorul Horia Groza, despre a cǎrui viaţǎ şi activitate nu ştiam nimic (este absent din toate dicţionarele noastre literare).
L-am rugat pe domnul Horia Ion Groza sǎ ne ofere, spre publicare, scrisorile pe care le-a primit de la Lucian Boz, care constituie documente importante despre viaţa şi activitatea unui reprezentant der seamǎ al generaţiie interbelice de cǎrturari şi oameni de culturǎ, între care, la loc de cinste, se aflǎ Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Constantin Noica, Anton Dumitriu, Mircea Vulcǎnescu şi mulţi alţii.
Extrem de generos, domnul Horia Ion Groza mi-a oferit, spre publicare în premierǎ absolutǎ, 18 scrisori de la Lucian Boz, contribuind decisiv la elaborarea notelor explicative.
Îi mulţumesc, şi din acest colţ de paginǎ, pentru generozitate şi efort.
*
Horia Ion Groza, cunoscut critic literar şi eseist, una din vocile autorizate ale exilului literar românesc, este fiul poetului şi criticului literar interbelic, Horia Groza, care, dupǎ un doctorat în economie agrarǎ, obţinut la Paris, a preferat să se întoarcă în ţară, cu toate că „o serie de prieteni de-ai săi […] au hotărît să rămână; între ei – Lucian Boz, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Michel Valsan”, dupǎ cum scrie fiul poetului, Horia Ion Groza.
*
Horia Ion Groza s-a nǎscut la Bucureşti, în 1941. A absolvit Liceul „Sfantul Sava” şi apoi Institutul Agronomic „Nicolae Bǎlcescu” din Bucureşti. Obţine titlul de doctor în ştiinţe agricole, la Institutul Agronomic „Tudor Vladimirescu” din Timişoara. Lucreazǎ ca cercetǎtor ştiinţific în genetica şi ameliorarea plantelor, la Institutul de Cercetǎri ale Cartofului – Braşov, şi apoi, timp de 20 de ani, în Statele Unite, la diferite unitǎţi economice, de cercetǎri sau învǎţamânt.
A colaborat, cu articole şi eseuri literare la diferite publicaţii, cum ar fi: Viaţa româneascǎ, Convorbiri literare, Facla literarǎ, Contrapunct, Origini, Buletinul Casei Române, Cuvântul românesc (Canada), Meridian (SUA). Pentru activitatea publicisticǎ a primit, în 1999, premiul LiterArt XXI, iar pentru eseu, premiul LiterArt XXI, în 2002.
A publicat urmǎtoareler cǎrţi: De durut mǎ doare cerul” (poezii), Criterion Publishing, Bucureşti, 1998; Sfârşit de veac românesc în America” (eseuri, note de cǎlǎtorie), Criterion Publishing, Bucureşti, 2001; Pod peste Atlantic (eseuri), Criterion Publishing, Bucureşti, 2004; Trepte de vǎzduh ale sufletului si setea de Dumnezeu” (gânduri de credinţǎ ortodoxǎ), Criterion Publishing, Bucureşti, 2006.