Am venit la Timişoara, aşadar, pentru a participa la “International Conference of Applied Social Sciences” (ISSA, au prescurtat organizatorii, deşi trebuia ICSSA). Deschiderea conferinţei a avut loc în Aula Magna a Universitǎţii de Vest din Timişoara. Când lucram aici ca profesor, am participat, în aceastǎ aulǎ, la o conferinţǎ susţinutǎ de Iosif Constantin Drǎgan, care donase pentru salǎ o instalaţie de traducere simultanǎ, o raritate pentru România, în anii aceia, de izolare totalǎ, la care ne condamnase Ceauşescu. Îmi amintesc cǎ Drǎgan pusese condiţia (aflasem asta “pe surse”, cum se spune acum) ca, undeva, pe o placǎ, sǎ se menţioneze numele sǎu, ca donator, lucru acceptat de autoritǎţile comuniste ale vremii (poate Drǎgan dorise ca aula sǎ îi poarte numele, ceea ce nu a fost acceptat, în condiţiile cultului deşǎntat al lui Ceauşescu, indiferent de relaţiile bune pe care omul de afaceri şi de culturǎ, Iosif Constantin Drǎgan, le avea cu liderul român). Acum, probabil în urma unor modernizǎri succesive, acea placǎ a dispǎrut, iar aula a primit numele “Ioan Curea”, personalitate ştiinţificǎ din Timişoara, cu merite în domeniul seismologiei. Cred cǎ tot în aceastǎ aulǎ, marele meu profesor, Mircea Zaciu, a ţinut conferinţa “Comentatio mortis”, despre care voi fi scris în “blogul” meu de atunci (respectiv în jurnalul meu zilnic). În aceastǎ aulǎ, în urmǎ cu 2-3 ani, am participat în calitate de membru al comitetului care i-a acordat profesorului american Peter Gross, originar din Timişoara, titlul de Doctor Honoris Causa.
La deschiderea oficialǎ au luat cuvântul Cosmin Goian, director de departament în cadrul Facultǎţii de Sociologie şi Psihologie, Rectorul Universitǎţii de Vest, Marilen Pirtea, Viorel Prelici, fondatorul Secţiei de Asistenţǎ Socialǎ din cadrul universitǎţii, Gheorghe Clitan, decanul Facultatii de Stiinte Politice, Filosofie si Stiintele Comunicarii, şi alţii. S-a prezentat apoi un film despre cei 20 de ani de existenţǎ a Departamentului de Asistenţǎ Socialǎ la Timişoara, în care s-a vorbit despre începuturi şi despre realizǎri. Ce m-a impresionat a fost modul în care cei intervievaţi au subliniat meritele profesorului Viorel Prelici în crearea departamentului de profil (incluisv din partea profesorului american Thomas Jackson), apoi elogiul pe care Viorel Prelici l-a adus celor tineri. Un asemenea gest de solidaritate, de frumuseţe umanǎ, de generozitate nu am mai vǎzut de mult în societatea româneascǎ, dominatǎ de urǎ, de ingratitudine şi violenţǎ. Pe bunǎ dreptate, Rectorul Marilen Pirtea i-a oferit profesorului Prelici o Diplomǎ de Onoare.
Au urmat apoi patru conferinţe în plen, susţinute de Maria Nicoleta Turliuc, Alexandru Jivan, Ionel Buşe şi Viorel Prelici. Am vǎzut cǎ domeniul asistenţei sociale are deja “idolii”, citaţi ca autoritǎţi supreme: Antonowsky, Patterson, Garvik ş.a.
Miza mare a conferinţei, la care s-au înscris peste 280 de profesori, cercetǎtori, medici, psihologi etc., este cǎ lucrǎrile prezentate (sau cel puţin o parte dintre acestea) se vor publica într-un volum, tipǎrit la o editurǎ de prestigiu din Anglia.
Ziua s-a încheiat cu un cocktail la Casa Politehnica.