Amintirea lui Pǎstorel (1894-1964)

          Prietenul Cornel Costea îmi trimite un mesaj care circulǎ pe Internet, despre Pǎstorel, aproape necunoscut tinerelor generaţii. Pe numele sǎu real Alexndru O. Teodoreanu (1894-1964), avocatul şi scriitorul, cunoscut sub numele Pǎstorel, era fratele lui Ionel Teodoreanu. A rǎmas în istoria literaturii noastre ca un mare epigramist, mare om de spirit şi bun degustǎtor de vinuri. Multe epigrane sunt legate de aceastǎ pasiune: “Aici doarme Pǎstorel,/ Bǎiat bun şi suflet fin,/ Dacǎ treceţi pe la el,/ Nu-l treziţi, cǎ cere vin!”. Cele mai multe epigrame au substrat politic, cum ar fi aceasta, dedicatǎ statuii ostaşului sovietic din Bucureşti: “Soldat rus, soldat rus,/ Te-au ridicat atât de sus,/ Ca sǎ te vadǎ popoarele… / Sau fiindcǎ-ţi put piciarele?”. Vǎzând cǎ mulţi foşti legionari şi-au schimbat culoarea şi din verzi au devenit roşii, Pǎstorel a scris: “Cǎpitane,/ Nu fii trist,/ Garde merge înainte / Prin partidul comunist!”. Sloganul “Votaţi soarele!”, cu desenul adecvat, rǎpândit în campania elctoralǎ din 1946 pe toate gardurile şi zidurile, i-a inspirat autorului urmǎtoarele epigrame: “Nu credeam s-a jung vreodatǎ/ C-am sǎ pot sǎ fiu în stare,/ Ca fǎcând pipi pe garduri,/ Sǎ o fac direct în … soare!” sau: “Când te vǎd aşa pe garduri/ Şi cu raze împrejur,/ Mai cǎ-mi vine sǎ te-asemǎn/ Cu o gaurǎ de c*r!”. Ca urmare a acestor epigrame cu aluzii la adresa regimului comunist instaurat în România, epigrame care se bucurau de o mare circulaţie oralǎ, epigramistul este aruncat în închisoare la sfârşitul anilor ’50, de unde va ieşi în 1962.