Arhivămartie 2023

– Draga Teofile, vorbind, în volumul meu memorialistic, Viaţa ca un dar,  despre colaborarea mea la revista Echinox, am constatat că, în dicţionarele noastre literare, numele tău nu apare ca făcând parte din cenaclul şi revista Echinox, ceea ce constituie o nedreptate de istorie literară. Nici în articolul biografic despre tine, pe care chiar eu l-am scris, publicat în revista Excelsior (anul...

Conform repartiţiei naţionale, la 1 septembrie 1979 m-am prezentat la cele două şcoli generale din Timişoara, la care fusesem repartizat: Şcoala Nr. 7 şi Şcoala Nr. 26. Mi-am rezervat telefonic o cameră la un hotel din Timişoara, am luat trenul “Foametei”, Iaşi-Timişoara, numit aşa în urma marii secete din anii 1946-1947, care a afectat mai ales Moldova, şi când mulţi moldoveni au folosit acest...

În vara anului 1977 terminasem anul II de facultate şi urmăream cu mare atenţie presa literară şi fenomenul cultural în general. Cu un an înainte, la 3 iunie 1976, în faţa Teatrului Naţional din Cluj-Napoca se dezvelise statuia în bronz a lui Eminescu, opera sculptorului Ovidiu Maitec, ceremonie la care marele nostru profesor, Mircea Zaciu, spusese, între altele: “Monumentul înăţat astăzi, acum...

Cunoscutul poet “optzecist”, Teofil Răchiţeanu (care a împlinit recent frumoasa vârstă de 80 de ani!), mi-a trimis nu de mult cel mai nou volum al său de catrene, Efulguraţii (În zig-zagul gândului). Prefeţe de Theodor Codreanu şi Mircea Vaida-Voevod,  Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2022, în care am avut bucuria şi surpriza să văd că, între cele 1336 de catrene, unul dintre acestea îmi era...

Puţină lume ştie că, după Al Doilea Război Mondial, când Universitatea Regele Ferdinand  I a primit alt nume, respectiv Universitatea “Victor Babeş”, în Senatul Universităţii, care a decis numele Universităţii româneşti, un alt nume vehiculat a fost al lui Emil Racoviţă. Dar, pentru că, în Senat, numărul celor de la Universitatea de Medicină era majoritar, a fost adoptat numele “Victor Babeş”...

Pentru orice scriitor, momentul când şi-a văzut pentru prima oară numele tipărit într-o publicaţie este unul de neuitat. Iată, de pildă, cum descrie Domnul Alex Ştefănescu, talentatul critic literar,  acel moment: “Primul meu text publicat în Luceafărul a apărut în 1970, la începutul verii, la o rubrică înfiinţată special pentru mine, «Comentarii critice», care ocupa coloana din dreapta, de pe...

         În anul III, am făcut Istoria limbii române, cu Viorica Pamfil, prodecan al facultăţii, iar seminariile cu Anton Goţia, Psihologie şcolară, cu Valer Mare, Istoria literaturii ruse, cu Adrian Ghijiţchi, Metodică la specializările A şi B (probabil cu Vistian Goia), Literatura română, cu Silvia Goga (am făcut la acest curs un fel de “critica criticii” operei lui Caragiale), Limba rusă, cu...

În anul II de facultate a mers mult mai uşor, fiind deja rodat în viaţa studenţească. În primul semestru, am avut tot patru discipline: Istoria filosofiei, care ne era predată de Grigore Drondoe, secretarul de partid pe Universitate, cu studii în URSS, de unde a venit căsătorit cu o rusoaică, vorbitoare nativă a limbii ruse, cu care am făcut cursuri de fonetică a limbii lui Puşkin. Istoria limbii...