Ziua Porţilor Deschise la Memorialul de la Sighet (13 iunie 2013)

          Sighet, 2013 Fundaţia Academia Civică a organizat, în 13 iunie, cu ocazia Înǎlţǎriirii şi a zilei Eroilor), în colaborare cu Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, din Bucureşti, la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, din oraşul Sighet, Ziua Porţilor Deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile şi deportările comuniste sau au luptat în mişcarea de rezistenţǎ împotriva comunismului.

          Au participat, la acţiunile organizate cu acest prilej, foşti deţinuţi politici, deportaţi, membri ai familiilor şi prieteni ai acestora, ca şi mulţi oameni care “n-au renunţat la amintirea suferinţei”.

          Manifestǎrile au început cu dezbaterea “Memorialul Sighet – 20 de ani”, deschisǎ de Doamna Ana Blandiana, fondatoarea Memorialului (alǎturi de Domnul Romulus Rusan), care a reiterat ideea cǎ jubileul de 20 de ani al Memorialului nu este un succes, ci un adevǎrat miracol, având în vedere greutǎţile şi obstacolele pe care a trebuit sǎ le treacǎ. Doamna Ana Blandiana a adus un elogiu tuturor celor care au pus umǎrul la realizarea acestui Memorial, prezentându-şi şi echipta de la Fundaţia Academia Civicǎ (FAC), din Bucureşti, precum şi pe cea de la Memorialul din Sighet, ambele echipe formând o adevǎratǎ familie. (Cum am participat la ultimele ediţii ale acestei manifestǎri de la Sighet, am observat cǎ numǎrul participanţilor – deţinuţi şi deportaţi – este de la an la an tot mai mic, în timp ce listele de pomenire devin tot mai lungi, exact invers decât se întâmpla cu foştii “ilegalişti”, care spuneau: “Puţini am fost, mulţi am rǎmas!”.) Participanţii au pǎstrat un moment de reculegere în memoria lui Gheorghe Arvunescu (fost director al Memorialului, care a îndrumat lucrǎrile de reconstructie a fostei închisori), cei prezenţi fiind apoi invitaţi sǎ vorbeascǎ despre trecutul şi suferinţele îndurate, din convingerea cǎ memoria este şi ea o formǎ de justiţie.

          Au vorbit, în acest sens, Teodor Sǎuca, vicepreşedinte pe ţarǎ al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (AFDP), Sergiu Rizescu, vicepreşedinte al AFDP, arh. Emanoil Mihǎilescu, din Bucureşti, Traian Orban, erou al Revoluţiei din Timişoara, Dan Iacob, participant la revolta muncitorilor de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, Simion Drǎgoi, fost deţinut politic, Vasile Ilica, autorul mai multor cǎrţi despre masacrele antiromâneşti din Bucovina (şi declarat “persona non grata” în Ucraina, deşi are acolo casa pǎrinteascǎ şi mormintele pǎrinţilor), toţi vorbitorii elogiind eforturile celor doi fondatori ai Memorialului – Ana Blandiana şi Romulus Rusan.

          Sighet, 2013, cÎn continuarea programului, Romulus Rusan a prezentat urmǎtoarele cǎrţi: Andreea Rotche, Sorin Schiau , Tineri din Alba in infernul comunist. Povestiri din închisoare şi libertate, ediţia a II-a, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2013 (despre carte a vorbit şi Simion Drǎgoi, unul dintre coautorii cǎrţii); Copilǎria, ca luptǎ de clasǎ. Editori: Traian Cǎlin Uba şi Ilie Rad. Prefaţǎ: Ana Blandiana, Fundaţia Academia Civicǎ, Bucureşti, 2013 (carte la a cǎrei editare au contribuit şase studenţi jurnalişti clujeni – Alina-Maria Bejenariu, Bianca Dumitru, Cosmin Dumitrache, Erika Ioance, Kristina Csázsár şi Alexandra Tulbure – şi şase studenţi doctoranzi: Lacrima Balint, Otilia Chiş, Marius Mureşan, Angela Teocan, Adela Tetean-Vinţeler, Carmen Ţâgşorean);  Alexandru Zub la Sighet. Editori: Ioana Boca şi Andrea Furtoş. Cuvânt introductiv: Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2012; Vasile Gh. Baghiu, Prizonier în URSS, ediţia a II-a. Editor: Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civicǎ, Bucureşti, 2012; Hans Bergel, O viaţǎ de muzician: Erich Bergel. Notiţe biografice şi personale. Editor: Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civicǎ, Bucureşti, 2013; Valentin Hossu-Longin, Canalul Morţii, Fundaţia Academia Civicǎ, Bucureşti, 2013; Vasile Ilica, Bucovina abandonatǎ, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2010.

          Din Cluj-Napoca au participat: Iulius Filip, condamnat la opt ani de închisoare (din care a ispǎşit cinci ani şi jumǎtate), pentru cǎ, în 1981, a trimis un mesaj de solidaritate (alcǎtuit din 11 cuvinte!) Congresului Sindicatului “Solidaritatea” din Polonia, Grigore Pepen, Gheorghe Barcan (autorul cǎrţii de mare succes, Adolescenţǎ şi tinereţe frânte.[Prefaţǎ de Ana Blandiana], Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ, Cluj-Napoca, 2008), precum şi Radu Marin, fost deţinut politic (a fǎcut 11 ani şi trei luni de puşcǎrie), pentru cǎ s-a solidarizat cu Revoluţia din Ungaria, în 1956.

          Sighet, 2013, bÎn continuare, cei prezenţi au vizitat Memorialul, cu multe sǎli îmbogǎţite cu noi materiale documentare, apoi a urmat slujba religioasǎ la Cimitirul Saracilor, oficiatǎ, în spirit ecumenic, de preotul greco-catolic Filip Onisie, având alǎturi un diac, şi de doi preoţi ortodocşi – Arhimandritul Gavriil Burzo, de la Manastirea “Sfânta Treime” din Suciu de Sus, jud. Maramureş, autorul volumului autobiografic, Viaţa şi activitatea (Editura Ceconii, Baia Mare, 2011), împreunǎ cu preotul Isidor Berbecaru, foarte cunoscut prin realizǎrile sale de la Botiza.

Perimetrul Cimitirului Sǎracilor este împrejmuit de un gard viu, care formeazǎ conturul României actuale, iar altarul (crucea şi masa din piatrǎ) se aflǎ pe un loc care corespunde Sighetului de pe hartǎ, toata suprafaţa fiind imaginatǎ ca un “loc cu verdeaţǎ”, dedicat memoriei victimelor comunismului, care au fost aruncate în gropi comune şi al cǎror numǎr şi nume nu se cunosc cu exactitate.“Prin creştere – se spune în ghidul de prezentare a locului –, jnepenii, jepii, brazii şi molizii vor deveni un amfiteatru vegetal, în interiorul cǎruia <<ţara>> va rǎmâne ca o poianǎ. Ideea este cǎ, în felul acesta, patria îşi ţine martirii în braţe şi îi plânge prin generaţiile repetate ale vegetaţiei. De pe o belvedere, care va fi amplasatǎ pe un loc înǎlţat (e vorba de Poarta Memoriei, n. I.R.), tocmai pe malul Tisei (care este frontiera actuala cu Ucraina), vizitatorii Memorialului vor putea vedea acest desen simbolic tot mai desluşit, pe mǎsurǎ ce natura va desǎvârşi proiectul.” (http://www.turismland.ro/memorialul-din-sighet, accesat la 26 mai 2012).

          Sighet, 2013, aAm privit acest contur de la la înǎlţimea Porţii Memoriei (ale cǎrei lucrǎri sunt finalizate), ea servind şi ca clopotniţǎ. Am admirat clopotul, pe care sunt gravate urmǎtoarele cuvinte biblice: “Cel ce va voi sǎ-şi scape viaţa, O va pierde; iar cel ce-şi va pierde viaţa pentru Mine, acela O va mântui.” (Luca, 9, 24 – text preluat din Biblia tradusǎ de Mitropolitul Bartolomeu).

                                                                            

 

Mergi sus