Viaţa ca un dar (XXIV). Completări la biografia unor preoţi din satul Nandra

Anul trecut, în perioada de redactare a monografiei satului Nandra, nu ne-a fost accesibilă excepţionala lucrare a istoricului Cornel Sigmirean, Intelectualitatea ecleziastică. Preoţii Blajului (1806-1948), Editura Universităţii “Petru Maior”, Târgu Mureş, 2007, o lucrare care oferă scurte biografii la peste 3500 de preoţi greco-catolici din Arhidieceza de Alba Iulia şi Făgăraş, “cu prezentarea filierelor de formare intelectuală, ambianţa culturală şi confesională, care a contribuit la configurarea profilului intelectual şi teologic al preoţimii din Transilvania, în secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea”, cum se scrie pe coperta cărţii.

          În monografie, am prezentat doar datele sumare ale câtorva preoţi, acum putând oferi, graţie lucrării amintite, încă şase scurte biografii, cu locul naşterii, al studiilor, cu informaţii privind hirotonirea etc. Informaţiile au fost preluate de autor din cele peste 30 de şematisme (anuare) ale Bisericii Greco-Catolice, dar şi din alte surse, la fiecare autor oferindu-se (cu puţin excepţii) informaţii privind şematismul şi anul cu respectivele informaţii.

Iată unele informaţii despre mai mulţi preoţi din Nandra.

Georgius Tordaşi a făcut studii teologice în anii 1807-1808 şi 1813-1814, fiind numit preot la Sânbenedic, jud. Alba, apoi la Nandra, fără a şti anii în care a păstorit în cele două sate.

Simion Tordaşi a făcut studii teologice între 1825-1828, apoi a păstorit la Nandra, între 18 febr. 1834-22 ian. 1844. Fiu al lui Georgius Tordaşi nu putea fi, ci doar un frate sau o rudă, dacă nu cumva este o coincidenţă de nume.

Basilius Papp (probabil Pop) s-a născut în Nandra. A făcut studii teologice între 1831-1835. Nu ştim unde a păstorit, după terminarea studiilor teologice, fiindcă, după 1835, avem toţi anii acoperiţi, cu numele preoţilor, care au slujit în Nandra. Este primul preot şi deocamdată singurul, despre care ştim că s-a născut în Nandra.

Ioan (Johannes) Nandrai era fiul unui “libertinus”, adică ţăran liber de şerbie. A făcut studii teologice în anii 1833-1837. După terminarea celor patru ani de studii şi hirotonire, a fost preot titular în Cecălaca, devenind interimar în Nandra, apoi titular aici, între 12 mai 1844-28 apr. 1846, lui urmându-i Alexandru Erdely, din Gâmbuţ, ca interimar. Numele de familie, nemaiîntâlnit, ar putea avea legătură cu satul Nandra.

Gregorius Andreşan (uneori apare Gregoriu Andreşanu) s-a născut în 1832, la Gheja, jud. Mureş, tatăl său fiind agricultor. Face trei ani de studii teologice (1854-1857), probabil la Blaj. Este hirotonit în 1858. A slujit la Nandra în intervalul 24 ian. 1859-15 aug. 1870

Alexiu (ortografiat şi Alessiu) Hossu s-a născut în 1820, în satul Deleni, jud. Cluj, fiind orfan. După patru ani de studii teologice (1843-1847), este hirotonit în 1848, fără a şti locul numirii ca preot. A fost preot în Nandra în perioada 19 ian. 1871-1892.

Octavian Hărşian (în unele documente Hărşan) s-a născut la 10 mart. 1890, la Chimitelnic, jud. Mureş. Urmează clasele I-II la Sibiu, clasele II-IV la Târgu Mureş, iar clasele V-VIII la Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj. Obţine ipodiaconatul (diac mai mic în grad) la 25 sept. 1913, este hirotonit la 27 sept. 1913, de către arhiepiscopul Victor Mihali de Apşa, fiind numit preot la Nandra. Aici a slujit probabil împreună cu George Spinean, care era deja preot titular (din 9 iul. 1892), fiind posibilă şi existenţa a două biserici, având în vedere faptul că biserica de lemn era relativ mică, neîncăpătoare. În 1900, Nandra avea 329 de locuitori, iar în 1930, numărul acestora crescuse la 393 de suflete.

Iacob Augustin Bucur s-a născut la 13 aug. 1903, la Rădeşti, jud. Alba. A fost tuns la 25 mart. 1927, obţine ipodiaconatul în 5 mart. 1931, fiind hirotonit la 8 mart. 1931, de către arhiepiscopul Vasile Suciu, şi numit în Nandra, apoi la Aţintiş (în Nandra a slujit până în 1935, lui succedându-i preotul Virgil Papiu). Între 1933-1935, preoteasa Eleonora Bucur apare ca învăţătoare la Şcoala din Nnadra.

George Spinean. S-a născut la Alecuş, la 9 aprilie 1866. A făcut studii gimnaziale la Blaj, finalizate în 1888, apoi tot aici cursul teologic de doi ani, terminat în 1890. Căsătorit. Tuns la 9 iul. 1890, zi în care obţine şi ipodiaconatul. Hirotonit la Blaj, la 11 iul. 1890, de către arhiepiscopul Ioan Vancea, şi numit, prin Decretul nr. 2524, din 11 iul. 1890, cooperator (cu sensul de slujitor, adică nu avea statutul de preot paroh, dar slujea împreună cu acesta) în Ticuşul Românesc (Ticuşul Nou), com. Comana, jud. Braşov, unde funcţionează până la 9 iulie 1892, când, prin  Decretul nr. 2591, din 9 iulie 1892, este numit administrator paroh în Nandra[1]. Nu se ştie cât a stat în Nandra, oricum, nu până în 1931, cum am presupus iniţial. În 1911, conform şematismului aferent, în Nandra erau 268 de greco-catolici şi 19 ortodocşi, în total 287 de suflete. Cantor era Iacob Şortea, iar curator Vasile Circa. În 1923, George Spinean era deja preot în Răvăşel, jud. Sibiu, fiindcă parohia din Nandra era dată vacantă (Şematism…, p. 53). Tot vacantă era şi în 1929. Din 1931, preot titular a devenit Ioan Augustin Bucur.

Sunt convins că, educat la şcolile Blajului, preotul George Spinean era un mare patriot, care i-a îndemnat pe năndreni să participa la SErbările Astrei de la Blaj, din 1911, precum şi la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. El a fost cel care, în 1902, i-a oferit lui Emil Poruţiu unele informaţii privind istoria familiei Poruţiu din Nandra.

Năndrenii mai în vârstă îşi amintesc de două morminte, respectiv două cruci de piatră, cu numele morţilor gravate pe ele,  situate într-un colţ (dinspre uliţă) al curţii vechii biserici de lemn. După ce biserica a fost mutată în casa cumpărată de la Szász Ioşka, pe locul vechii biserici de lemn s-a construit Căminul Cultural, mormintele devenind astfel „indezirabile” pentru noua destinaţie a locului. O cruce de piatră a fost mutată în curtea actualei biserici, a doua pierzându-se. Mormintele au rămas acolo. La un moment dat, când s-a lărgit drumul din dreptul fostei biserici, au ieşit la iveală oase umane. Când familia Vălean şi-a amenajat curtea, aflată lângă locul fostei biserici, a dat de asemenea de oase umane. Crucea de piatră existentă a fost zugrăvită cu un strat gros de var, care a obturat literele. Par două nume feminine, poate fata şi soţia preotului Spinean. E posibil ca, în timp ce era preot la Răvăşel, preotul Spinean să fi lăsat pirn testament să fie îngropat alături de familia sa, în Nandra. Dar nu avem niciun document în acest sens. În mod cert a fost vreun document, în arhiva parohiei, căreira i s-a dat foc, în 2010, la renovarea bisericii.

Iacob Augustin Bucur s-a născut la 13 aug. 1903, în localitatea Rădeşti, jud. Alba. A fost tuns la 25 martie 1927, obţine ipodiaconatul la 5 mart. 1931, fiind hirotonit la 8 mart. 1931, de către arhiepiscopul Vasile Suciu. A fost numit preot la Nandra, în 1931, slujind aici până în 1935, când i-a luat locul preotul Virgil Alexandru Papiu. Ioan Augustin Bucur a fost transferat apoi în satul Aţintiş, jud. Mureş.

A patra figura din randul din spate, de la stanga la dreapta, abia viizbila, este a preotului Virgil Papiu.

A patra figura din randul din spate, de la stanga la dreapta, abia viizbila, este a preotului Virgil Papiu.

Virgil Alexandru Papiu s-a născut la 18 iul. 1904, în satul Delenii, jud. Mureş. Tatăl, Beniamin, era preot. Urmează patru clase liceale la Alba Iulia, studii teologice de 3 ani, între 1922-1925. Este tuns la 12 aprilie 1925, obţine ipodiaconatul la 20 martie 1928, fiind hirotonit la 25 martie 1928, de către arhiepiscopul Valeriu Traian Frenţiu, fiind numit iniţial preot în satul Rachiş, jud. Alba, apoi la Nandra, din 1935 până în 1943, când este succedat de ultimul preot greco-catolic, Valer Eugen Ignat. Apare, destul de şters, în fotogafia elevilor din satul Nandra, la începutul anului şcolar 1937-1938.

Concluzii. În urma prelucrării datelor furnizate de cartea domnului Cornel Sigmirean, am completat informaţiile, fie şi sumare, ale unor preoţi doar amintiţi în monografie, îmbogăţind lista preoţilor care au slujit în Nandra cu încă două nume (Georgius Tordaşi şi Octavian Hărşian).

Am aflat apoi că în Nandra s-a născut şi un tânăr (în jurul anului 1810), care a îmbrăţîşat cariera preoţească, Basilius Papp (probabil Pop), acest fapt fiind încă un câştig pentru istoria satului Nandra.

E interesant că niciuna din marile familii ale satului (Brudăneştii, Poruţeştii, Iacobeştii, Trifeştii) nu şi-a îndreptat vreun copil  înspre cariera preoţesacă, cum s-a întâmplat în alte sate. Un preot putea trăi decent, dar nu putea face mare avere. Or, pentru năndreni averea materială era mai importantă decât cea spirituală.

Toţi preoţii amintiţi mai sus s-au născut la ţară: Alecuş, Chimitelnic, Deleni (jud. Cluj), Delenii (jud. Mureş), Gheja, Rădeşti.

Vestitul năndrean, Nicolae Brudan Poruţiu-Perry, a urmat studiile gimnaziale la Blaj, pe care le-a abandonat, din motive financiare, emigrând, în 1907, în America, unde a făcut o strălucită carieră de om de afaceri, cum se arată, pe larg, în monografia satului Nandra.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 


[1] Cf. Şematismul veneratului cler al Arhidiecezei Metropolitane Greco-Catolice Române de la Alba Iulia şi Făgăraş pere anul Domnului 1900, de la Sânta Unire 200, Tipografia Seminarului Arhidiecezan, Blaj, 1900, p. 768.

Mergi sus