Un eveniment ştiinţific şi cultural de excepţie! Al IX-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România

Deschiderea lucrarilor Congresului. Ioan David, Eugen Simion, Titu Bojin, IPS Salajan, Mircea Martin, Ilie Rad

Deschiderea lucrarilor Congresului.  Eugen Simion, Ioan David, Titu Bojin, Ioan Paun Otiman, IPS Salajan, Mircea Martin, Ilie Rad

Ȋn zilele de 14-16 aprilie a.c., la Filiala din Timișoara a Academiei Române a avut loc cel de-al IX-lea Congres Naţional de Istorie a Presei din România, cu participare internaţională, având tema Tradiții ale presei științifice (această temă a fost aleasă pentru că, în acest an, se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române).

          Congresul a fost organizat de Asociația Română de Istorie a Presei (ARIP), în colaborare cu Academia Română – Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedică a Banatului, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Serbia) și Mitropolia Banatului.

          Congresul a fost deschis de conf. univ. dr. Ioan David, directorul Filialei din Timişoara a Bibliotecii Academiei Române, vicepreşedinte al ARIP, iar cuvântul inaugural a aparţinut acad. Păun Ion Otiman, preşedintele Filialei din Timişoara al Academiei Române, după care a transmis un cuvânt de salut, din partea autorităţilor locale şi judeţene, dr. ing. Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, conferința inaugurală fiind susținută de acad. Eugen Simion, Președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, având ca temă Condiția presei scrise, azi, iar Ȋnalpreasfinţia Sa Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, a vorbit despre Presa bisericească, punct de convergenţă între Religie şi Ştiinţă, după care prof. univ. dr. Ilie Rad, preşedintele ARIP, a conturat câteva Priorităţi ale Asociaţiei Române de Istorie a Presei.

Acad. Eugen Simion

Acad. Eugen Simion

Conform tradiţiei congreselor ARIP, au fost prezentate în plen trei cărţi. Astfel, dr. Ionela Mengher, redactor la Radio România Internaţional Bucureşti, a vorbit despre volumul semnat de acad. Eugen Simion, Existenţialismul românesc faţă-n faţă cu metafizica europeană, lucrare apărut în limba sârbă, la Editura Filip Višjiić, Belgrad, 2015 (Ionela Mengher fiind şi unul dintre traducătorii cărţii), iar prof. univ. dr. Mircea Martin, membru coprespondent al Academiei Române, a prezentat două lucrări recente, apărute în colecţia “Opere fundamentale”: Ion Agârbiceanu, Opere, vol. III-IV. Ediție îngrijită, notă asupra ediţiei, bibliografie, note şi comentarii, referinţe critice şi glosar de Ilie Rad, respectiv Ioan Alexandru, Opere. Ediție îngrijită, notă asupra ediţiei, bibliografie, note şi comentarii, referinţe critice de Alexandru Ruja. Introducere de Eugen Simion, ambele ediţii apărând, sub egida Academiei Române, la Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 2015

Prof. univ. dr. MIrcea Martin, membru corespondent al Academiei Romane

Prof. univ. dr. MIrcea Martin, membru corespondent al Academiei Romane

În cadrul congresului a fost decernat Premiul național pentru jurnalism „Nicolae Sever Cărpinișan”, care a revenit în acest an jurnalistului timișorean Vasile Bogdan, redactor și realizator la Studioul de Televiziune Timișoara. Premiul Naţional “Valeriu Branişte”, menit să recompenseze lucrări monumentale, de o valoare excepţională în domeniul istoriei presei, nu a fost acordat nici în acest an. Au mai primit diplome de onoare, din partea ARIP, mai multe personalităţi care au contribuit la buna organizare a congresului, precum şi câţiva ziarişti locali octogenari (Cezar Ioana şi Adam Răchitovan) şi septuagenari (Ion Marin Almăjan, Ion Medoia, Ion Jurca Rovina).

          Participanţii la congres au putut achiziţiona lurări de profil  de la standurile celor două edituri: Tritonic, din Bucureşti, şi David Press Print, din Timişoara.

          Prima zi a congresului a mai cuprins o vizită documentară la Cramele Recaş, după masă având loc prezentarea, în patru secţiuni (I: Publicaţii ştiinţifice; II: Tipologia publicaţiilor ştiinţifice; III: Popularizarea mediatică a ştiinţei; IV: Figuri de jurnalişti. Particularităţi ale presei ştiinţifice), a celor 86 de lucrări înscrie la congres, ziua încheindu-se cu o vizită la Mănăstirea Şag-Timişeni, unde s-a participat la o seară duhovnicească.

          Ȋn cea de-a doua zi a congresului, participanţii au făcut un popas la Jimbolia, unde au vizitat Casa Memorială “Petre Stoica” şi Muzeul Presei “Sever Bocu”, având şi o intâlnire cu Darius-Adrian Postelnicul, primarul oraşului Jimbolia, care s-a dovedit a fi nu doar un excelent cunoscător al realităţilor actuale ale oraşului pe care îl conduce, ci şi al trecutului său cultural. Am aflat astfel că poetul Petre Stoica (de la care am şi eu o scrisoare, de când lucram la Calendarul poeţilor români, un proiect început, dar nefinalizat) voia, la bătrâneţe, să se stabilească în satul său natal, Peciu Nou, din jud. Timiş, şi să facă acolo ceea ce a realizat la Jimbolia, dar nu a găsit înţelegere la autorităţile de acolo (nu poţi  fi profet în ţara ta, vorba ceea!), aşa că a venit la Jimbolia, unde primarul de atunci, Mircea Românul, ca şi cel care i-a, urmat, Kaba Gabor, au fost foarte receptivi la ideile poetului, astfel că, în 1995, poetul inaugurează la Jimbolia Fundația Culturală Româno-Germană “Petre Stoica”, cu scopul de a reconstitui viața culturală și spirituală română si germană de pe teritoriul Banatului. Ȋn 2007 s-a inaugurat astfel la Jimbolia Muzeul Presei “Sever Bocu”, după numele cunoscutului om politic şi gazetar, Sever Bocu (1874-1951), mort la închisoarea de la Sighet, poetul Petre Stoica devenind astfel intemeietorul acestui muzeu, deocamdată  unic in România. Muzeul cuprinde colecţii de ziare, gazete, reviste, manifeste, foi volante, reviste umoristice, cărţi de vizită (există una aparţinând lui Mihai Eminescu, redactor la Timpul), precum şi câteva componente ale unei tipografii. Brânduşa Armanca, prezentă în mijlocul nostru, ne povestea cum primarul Kaba Gabor devenea şoferul lui Petre Stoica ori de câte ori poetul avea ceva de achiziţionat pentru muzeu sau primea vreo donaţie.

          Parcă pentru a pregăti vizita noastră în Serbia, o sală a muzeului avea o expoziţie de fotografii cu principesa Mărioara, cea care va deveni regină a Iugoslaviei,  prin căsătoria ei cu regele Alexandru I (care va fi asasinat în 1934, la Marsilia, de un reprezentant al unei organizații croate, care dorea dezmembrarea Iugoslaviei și crearea unei Croații independente).

          După o cafea servită la Cofetăria muzeului, ne îmbarcăm în autocar, pentru deplasarea în oraşul Zrenianin (Serbia). Stăm, destul de mult, la vamă, dar în cele din urmă ajungem pe teritoriul sârbesc. Peisajul este ca pe la noi, cu pământul bine lucrat, cu şosele bune, dar înguste, ca în Ungaria. Verdele crud a năpădit totul în jur. Satele prin care trecem au casele mai departe de şosea, ca ale şvabilor din Banat, câmpia permiţând această retragere. Din loc în loc, văd peluza de iarbă din faţa câte unei case uscată, probabil cu ierbicid. Ionela Menghel îmi spune că este vorba de casele rămase pustii, ai cărei locuitori au plecat la oraş sau în alte ţări şi nu mai are cine cosi iarba, aşa că s-a găsit soluţia îndepărtării ei prin ierbicidare.

          Ȋn frumoasa sală Barocă a Primăriei din Zrenianin, au vorbit: viceprimarul Duško Radišić, care a transmis un cuvânt de salut din partea primarului oraşului Zrenjanin, Čedomir Janjić, Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia (CNMNRS), Tudor Ursu, directorul Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina (ICRV), după care Corul Mixt al Asociaţiei pentru Artă şi Cultură “Vichentie Petrovici-Bocăluţ ”, condus de profesorul Tudor Ursu (absolvent al Conservatorului din Timişoara), a prezentat, la patru voci, mai multe melodii cunoscute (Mociriţă cu trifoi, Lae Chioru etc.), în final Costa Roşu, membru de onoare al Academiei Române, susţinând conferinţa Presa scrisă la românii din Voivodina. S-a constituit apoi Filiala din Serbia a ARIP, care numără deocamdată doar cinci membri, vicepreşedinte fiind ales profesorul şi savantul Costa Roşu. Toţi participanţii la congres, care şi-au adus cărţi pentru lansare, le-au donat Casei Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina.

          Participanţii la congres au vizitat apoi noul sediu al Institutului de Cultură din Voivodina, cu cele trei expoziţii de fotografii, organizate în prezent: Sate de români din Voivodina; Biserici româneşti din Banatul sârbesc; Urme ale vlahilor în zona Adriaticii, dar şi expoziţia de cărţi, apărute la Editura ICRV.

          Foarte interesantă a fost vizita la Complexul Etnografic al Fundaţiei Române de Etnografie şi Folclor din Voivodiona “Casa Bănăţeană”, din localitatea Torac, unde s-a născut savantul lingvist Emil Petrovici, fost rector al Universităţii clujene (a cărui casă natălă, ni s-a spus, a fost vândută recent, iar noul proprietar a demolat-o, în vedeea unei noi construcţii).

          Un moment important al congresul;ui l-a constituit Adunarea generală anuală a ARIP, la care a fost aleasă o nouă conducere. Semnatarul acestor rânduri, după două mandate de preşedinte al ARIP, nu a mai candidat pentru această funcţie, deşi statutul îi permitea (spunând, mai în glumă, mai în serios, că ARIP ar dori să dea un exemplu unor politicieni români, de a nu candida pe aceeaşi funcţie, mai mult de două mandate!).

Lect. univ. dr. Catalin Negoita, noul Presedinte al ARIP

Lect. univ. dr. Catalin Negoita, noul Presedinte al ARIP

Preşedinte al ARIP a fost ales, pentru patru ani, lect. univ. dr. Cătălin Negoiţă, de la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi.

        Personalitate poate mai puţin cunoscută unora, Cătălin Negoiţă (n. 1963) este absolvent  al Facultăţii de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, lector universitar dr. la Departamentul de Jurnalism din cadrul Facultăţii de Litere de la  Universitatea “Dunarea de Jos” Galati, director al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, director general al postului regional de televiziune “Express Tv”, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din Romania. A debutat editorial cu vol. Pactul sărutului (Editura Dominus, Galaţi, 2001), “care trateaza un subiect de istorie universală contemporană, şi anume Tratatul de interzicere a razboiului, semnat la Paris, în 1928”. A publicat apoi mai multe volume de specialitate: Ţara uitată. Cadrilaterul în timpul administraţiei românesti, 1913-1940 (Editura Fundaţiei Scrisul Românesc, Craiova, 2008), Ȋntre stânga şi dreapta. Comunism, iredentism şi legionarism în Cadrilater, 1913-1940 (Editura Fundaţiei Scrisul Românesc, Craiova, 2009), la care se adaugă mai multe volume la care este coautor: Cultura şi presa în spaţiul european (Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, 2008), Industria media şi învăţământul jurnalistic (Editura Tritonic, Bucureşti, 2014). A coordonat volumul Presa Primului Război Mondial (Editura Tritonic, Bucureşti, 2015), pentru care a luat Premiul revistei Magazin istoric.  A mai obţinut Premiul „Brunea-Fox” al Uniunii Ziaristilor Profesionişti (UZP), pentru editorial (1993), Premiul „Petrache Poenaru” pentru emisiuni de analiză politică acordat de UZP, menţiune pentru talk-show politic, la Festivalul de Televiziune Tele Vest Timişoara (1999), Ordinul Jurnalistic pentru intreaga activitate,  acordat de UZP (2000).  A realizat interviuri cu peste 20 de şefi de stat români şi străini, interviuri cu premieri, miniştri, înalţi demnitari din UE. şi NATO, publicând numeroase studii şi articole în reviste de specialitate din domeniul ştiinţelor comunicării.

        Ȋn funcţiile de vicepreşedinţi au fost alese următoarele cadre didactice sau cercetători:  Filiala Ardeal – drd. Carmen Ţâgşorean; Filiala Banat – conf. univ. dr. Ioan David; Filiala Basarabia – conf. univ. dr. Silvia Grossu; Filiala Bucureşti-Muntenia – conf. univ. dr. Răduţ Bîlbîie; Filiala Dobrogea – conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan; Filiala Moldova – conf. univ. dr. Vasile Ilincan; Filiala Oltenia – conf. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin. Vicepreşedinţii celor trei filiale ARIP din străinătate sunt următorii: Filiala din Ucraina – acad. Alexandrina Cernov; Filiala din Serbia – acad. Costa Roşu; Filiala din Ungaria – dr. Maria Berényi, subsemnatul fiind propus şi votat pentru funcţia de Preşedinte de onoare al ARIP.

        La predarea ştafetei, am rugat noua conducere a ARIP să menţină câteva obiective fundamentale ale asociaţiei noastre: 1. Tematizarea congreselor, pentru a rezulta volume relevante pentru cercetarea ştiinţifică. 2. Invitarea unui membru al Academiei Române, pentru conferinţa inaugurală, la fiecare congres. 3. Tipărirea lucrărilor congreselor în volume, cu respectarea normelor ARIP de redactare ştiinţifică. 4. Difuzarea volumelor la cel puţin 80 de biblioteci reprezentative din România. 5. Lupta împotriva imposturii intelectuale şi a turismului „ştiinţific”.

          Congresul ARIP a fost amplu reflectat de Agerpres, mitropolia-banatului.ro, Trinitas TV, basilica.ro, doxologia.ro, TVR Timișoara, Express TV din Galaţi și Brăila, Ziua de Vest, Radio Trinitas, Radio România Timișoara, cotidianul Lumina, Napocanews etc.

          Lucrările prezentate la congres vor fi publicate într-un volum, la fel cum s-a întâmplat cu lucrările celor opt congrese anterioare.

          Al X-lea congres ARIP, din 2017, care va avea şi un caracter jubiliar, va fi organizat la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (având tema Presa religioasă), iar al XI-lea, din 2018, va fi găzduit de Universitatea “Vasile Goldiş” din Arad, tema fiind Presa Marii Uniri din 1918.

Mergi sus