Un ctitor de biserici ortodoxe româneşti în Australia: Pr. dr. Dumitru Gǎinǎ (sambata, 18 august 2012)

Preotul dr. Dumitru Gaina, in fata iconostasului din Biserica “Sfintii Petru si Pavel” din Melbourne. Sursa: Ziarul Lumina

         M-a sunat azi pǎrintele Dumitru Gǎinǎ, pentru a-mi spune cǎ tocmai s-a externat dintr-un spital, unde a fost pentru investigaţii şi tratament. M-a impresionat acest telefon şi se va vedea imediat de ce.

          În 2009, când am ajuns în Australia, am avut ocazia de a vizita şi Biserica “Sfinţii Petru şi Pavel” din Melbourne, unde slujea pǎrintele Dumitru Coman. Interesându-mǎ de istoricul acestei biserici, aşa cum am fǎcut şi când am vizitat alte biserici ortodoxe din strǎinǎtate (Budapesta, Viena), a fost amintit numele preotului Dumitru Gǎinǎ, dar cu rugǎmintea tuturor ca în viitoarele mele articole sǎ nu pomenesc numele sǎu (sfat pe care eu l-am respectat), ca şi când acesta era al unui proscris. Mi s-a spus cǎ este un preot controversat, cǎ a fost acuzat de relaţii cu Securitatea şi regimul comunist, cǎ pot cǎuta articolele din presa vremii despre pǎrintele Gǎinǎ etc. Cum ziarele apǎrute imediat dupǎ Revoluţia din decembrie 1989 nu aveau încǎ şi variantǎ on-line, mi-a fost greu sǎ vǎd care a fost imaginea în presǎ a domniei sale.

            Cert este cǎ mi s-a pǎrut nedrept ca unui om care, prin eforturi mari, a pus bazele a patru biserici ortodoxe în Australia (Parohia “Sfinţii Petru şi Pavel” din Melbourne, Parohia “Sfânta Maria” din Sydney, Parohia “Sfântul Nicolae” din Adelaide, urmată de Parohia “Sfântul Dumitru” din Brisbane), care a creat, pe lângǎ parohie, o şcoalǎ româneascǎ pentru copii româneascǎ pentru copii româniilor australieni, sǎ nu i se recunoascǎ acest merit. Mai mult, cu ocazia vizitei pe care Papa Ioan Paul al II-lea a fǎcut-o în Australia, cel care a vorbit în numele bisericilor ortodoxe din Australia a fost tocmai preotul D. Gǎinǎ, dovadǎ de necontestat a prestigiului pe care domnia sa îl avea în comunitatea ortodoxǎ din Australia şi în ochii autoritǎţilor australiene.

          Într-un articol despre domnia sa, din ziarul Lumina (din 16 iunie 2010), pǎrintele D. Gǎinǎ mǎrturisea: “În momentul în care am ajuns acolo, sute de români s-au îmbrăcat în costume naţionale şi m-au aşteptat la aeroport, fluturând tricolorul. A fost o bucurie enormă. Am fost plăcut surprins să văd acest lucru, şi le-am spus că, în momentul în care am păşit pe pământ australian, şi eu voi deveni australian ca şi ei, că mă voi comporta ca un australian, voi gândi ca un australian şi voi face totul, la fel ca oamenii din ţara care ne-a adoptat. Însă trebuie să ne păstrăm credinţa şi tradiţiile noastre, să nu ne pierdem identitatea naţională. Organizatoric, când am ajuns acolo, românii orbecăiau dintr-o parte în alta. Erau ca <<Ioan fără de ţară>>, abia după aceea organizând parohiile care există şi în prezent”, îşi aminteşte părintele Dumitru Găină.

          Un alt fapt interesant este cǎ pǎrintele Gǎinǎ slujea, când putea, şi la Sydney, unde se deplasa cu avionul, beneficiind de transport gratuit, “deoarece primii opt din şederea sa în Australia a lucrat şi la aeroportul din Melbourne, spǎlând podelele acestuia”, cum stǎ scris în articolul citat.

          Un foarte important material pentru aprecierea activitǎţii sale misionare în Australia îl reprezintǎ articolul Destǎinuire, publicat în numǎrul din ianuarie-aprilie 1990 al publicaţiei Altarul strǎbun, înfiinţatǎ de domnia sa (acesta este, cred, ultimul numǎr al primei serii din Altarul strǎbun).

          Sǎ mai spun cǎ, dupǎ venirea mea din Australia, graţie ajutorului oferit de serviciul de relaţii publice al Patriarhiei Române, l-am descoperit pe Pǎrintele dr. Dumitru Gǎinǎ ca slujitor la Biserica de pe Calea Griviţei din Bucureşti, unde am avut o întâlnire cu domnia sa. Mi-a oferit, cu multǎ generozitate, colecţia cvasi-completǎ a colecţiei publicaţiei Altarul strǎbun, despre care am şi scris un amplu studiu, publicat în cartea mea, O cǎlǎtorie în Ţara Kangurului (Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2012).

          Acum, pe site-ul Arhiepiscopiei Australiei şi Noii Zeelande, arhiepiscopie creatǎ pe seama bisericilor româneşti ortodoxe, ctitorite, într-un fel sau altul, şi de pǎrintele D. Gǎinǎ, se recunoaşte faptul cǎ dânsul a fost primul preot român ortodox misionar din Australia, care a întemeiat şi publicaţia Altarul strǎbun (cu suplimentul ei cultural, Facla). Din noua serie a revistei, a apǎrut, deocamdatǎ, doar un singur numǎr.

          În anul 2012, pǎrintele Dumitru Gǎinǎ a publicat un volum de memorii, pe care mi l-a trimis cu prioritate şi despre care voi vorbi cu alt prilej.

Mergi sus