Azi s-a inaugurat cea de-a XIII-a ediţie a Târgului de Cartea Gaudeamus, iniţiat de Societatea Românǎ de Radiodifuziune. Am participat la deschidere, invitat fiind de Cornel Udrea, preşedintele de onoare al acestei ediţii a târgului. A vorbit, între alţii, Irina Petraş, în stilul sǎu inimitabil, explicând de ce o instituţie media, profilatǎ pe sunete, promoveazǎ … cititul!
Am ridicat, de la standul Editurii de Vest din Timişoara, nu mai puţin de cinci cǎrţi, trimise de noul nostru coleg din ARIP, profesorul Lucian-Vasile Szabo. Cornel mi-a dǎruit cea mi recentǎ creaţie a sa, tipǎritǎ în excelente condiţii grafice: Cornel Udrea ’65. Prietenii ştiu. De ce?, album aniversar ilustrat, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2012, unde am şi eu un text închinat sǎrbǎtoritului, pe care l-am publicat ieri pe blogul meu. Alǎturi de numele unor cunoscuţi scriitori clujeni (Constantin Cubleşan, Marcel Mureşeanu, Horia Bǎdescu, Mircea Opriţǎ, Irina Petraş, Vasile Igna, Adrian Popescu), mai semneazǎ articole omagiale artiştii Dumitru Fǎrcaş, Dorel Vişan, Florin Piersic, Draga Olteanu Matei, Tudorel Filimon, Ştefan Popa Popa’s, Octavian Bour, jurnaliştii Ilie Cǎlian, Radu Vida, Michaela Bocu şi mulţi alţii, pe care nu îi cunosc (actori, activişti culturali etc.).
*Despre ingratitudine. Presa a scris cǎ profesorilor Andrei Marga şi Michael Shafir nu li s-a mai aprobat, de cǎtre Consiliul Profesoral al Facultǎţii de Studii Europene, prelungirea activitǎţii cu un an, oferindu-li-se doar plata cu ora. Un gest de ingratitudine, cel puţin faţǎ de profesorul Andrei Marga, care a creat Facultatea de Studii Europene, oferind atâtor cadre didactice poziţii, funcţii şi cariere. Nu sunt eu cel chemat sǎ judec aceastǎ situaţie, doar o semnalez, cu avertismentul cǎ oricui i se poate înâmpla aşa ceva, în societatea noastrǎ, plinǎ de urǎ, resentimente şi ingratitudine.
*Am fost la Primǎrie sǎ îmi plǎtesc parcarea. Am stat circa 20 de minute, timp suficient pentru a vedea cât sunt de nervoşi cetǎţenii români, care îi acuzǎ pe cei din spatele ghişeului de incompetenţǎ, indolenţǎ, nepǎsare. Îmi imaginez cǎ nici statutul de funcţionar nu este unul confortabil.
*Multǎ birocraţie pentru douǎ proiecte finanţate: o ediţie din interviurile lui Ion Lǎncrǎnjan şi o excursie la Bucureşti, pe care o voi face la finalul lunii mai, cu 35 de studenţi jurnalişti.
*A venit, tocmai de la Târgu Mureş, pentru o tezǎ de doctorat, domnişoara Lacrima Balint, redactor la TVR Târgu Mureş. Lucrând la o televiziune, mǎ aşteptam sǎ îmi propunǎ un subiect fantezist, cum mi se întâmplǎ adesea (de genul “Rolul presei în campania electoralǎ”). Când colo, zice cǎ ar vrea sǎ facǎ o monografie a revistei Vatra, publicaţia întemeiatǎ, la Bucuerşti, de Ioan Slavici, I.L. Caragiale şi George Coşbuc (1884-1903), continuatǎ de seria a II-a a revistei, apǎrutǎ la Târgu Mureş (1971-1989), condusǎ de Romulus Guga. În fine, vorbim şi seria a III-a, din 1990 şi pânǎ în prezent, având ca redactor-şef pe Cornel Moraru (e de amintit aici şi Vatra veche, revista electronicǎ, editatǎ de Nicolae Bǎciuţ). Lacrima spunea cǎ nu s-a scris nimic despre aceastǎ revista. Nu s-a scris o monografie întreagǎ, dar Ion Hangiu, în dicţionarul sǎu, citeazǎ destul de multe studii şi articole dedicate acestei publicaţii. O altǎ mizǎ a lucrǎrii ar fi cǎ, în perioada comunistǎ, revista s-a confruntat cu rigorile cenzurii, ceea ce ar aduce tezei o notǎ de mare originalitate, dacǎ autoarea va avea forţa şi rǎbdarea de a zǎbovi prin arhive. Dacǎ Lacrima va elabora o asemenea tezǎ şi o va publica, ea va rǎmâne de neîntrecut în cultura noastrǎ timp de … 300 de ani, cum ar zice profesorul Fanache (aşa a spus şi despre teza mea dedicatǎ lui Aron Pumnul). Dacǎ ar fi abordat un subiect “fantezist”, acesta ar fi fost actual cam … trei luni!