Surpriza de la Balul Operei

Scrisori cǎtre Ion Brad (IX)

                    Surpriza de la Balul Operei

                                                                   Cluj-Napoca, 3 martie 2014

                             Stimate Domnule Ambasador,

          Aşa cum vǎ spuneam în scrisoarea anterioarǎ, vǎ voi scrie acum despre Balul Operei din Cluj-Napoca, ediţia XIX, eveniment care mi-a adus o bucurie nesperatǎ. Cu câteva sǎptǎmâni înainte de eveniment, o persoanǎ din comitetul de organizare m-a informat cǎ mǎ va propune şi pe mine pentru a primi distincţia de Senior al Cetǎţii. I-am spus cǎ „nu e încǎ momentul”, mai am câteva proiecte grandioase pe care vreau sǎ le realizez, în cinstea aniversǎrii unui secol de la Marea Unire din 1918, eveniment care marcheazǎ ora astralǎ a României moderne. E vorba de proiectul Muzeului Naţional al Mass-Mediei, pe care aş vrea sǎ îl facem la Cluj-Napoca, şi Dicţionarul jurnaliştilor şi publiciştilor din Transilvania (1918-2018), din care am redactat şi publicat deja circa o sutǎ de articole. E vorba de articole analitice, nu doar biografice, fiindcǎ e plinǎ literatura românǎ de astfel de dicţionare, care reproduc doar fotografia şi CV-ul persoanei respective, fǎrǎ ca autorii unor astfel de lucrǎri sǎ îşi asume analiza operei jurnaliştilor şi publiciştilor respectivi, care presupune un efort intelectual imens. În fine. Persoana respectivǎ mi-a spus: „Eşti suficient de bǎtrân ca sǎ poţi primi acest titlu!”, argument care m-a fǎcut sǎ zâmbesc, pentru cǎ nu vârsta este definitorie pentru a primi un astfel de titlu. Nu am spus nimǎnui despre aceastǎ intenţie a organizatorilor, pentru cǎ propunerea trebuia sǎ treacǎ prin mai multe filtre. Abia când am mai avut o noua confirmare, am discutat cu Doina despre acest fapt.

          Balul a început sâmbǎtǎ, în 22 februarie, dar eu şi cu Doina am fost invitaţi doar a doua zi. Tocmai pentru cǎ nu am fost şi în prima zi, ca sǎ aveţi o privire de ansamblu asupra evenimentului, vǎ reproduc un articol al jurnalistei Anca Mureşan, publicat în cotidianul Ziua de Cluj, cu titlul From Rusia with Love, în 23 februarie 2014:

          “Sâmbătă, în prima seară a balului, pe covorul roșu din fața Teatrului Național și-au etalat ținutele elegante numeroși politicieni, oameni de afaceri, medici, renumiți academicieni și oameni de artă sau interpreți de muzică populară.

          Printre invitați s-au numărat Horea Uioreanu, președintele CJ Cluj, Aurelia Cristea, deputat PSD, Florin Stamatian, directorul Clinicii de Ginecologie I, Dorina Duma, șefa Direcției de Sănătate Publică, Valentin Cuibus, șeful Inspectoratului Școlar al Judeţului, Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”, Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, Ioan Sbârciu, artist plastic și fost rector al Universităţii de Artă şi Design, omul de afaceri Ștefan Vuza, interpreții de muzică populară Ioan Bocșa și Dumitru Fărcaș. Loja principală a fost ocupată de Ioan Niculae, cel mai bogat român, potrivit revistei Forbes, sponsor principal al ediției din acest an a Balului Operei.

          Seara a debutat cu un spectacol de operă şi balet rusesc, conceput de Marius Budoiu, directorul Operei Naţionale Cluj-Napoca, în regia artistică a lui Tiberiu Simu şi coregrafia Feliciei Şerbănescu. Invitatul special al serii a fost dirijorul Operei Naționale București, Iurie Florea, expert în opera rusească. Timp de 80 de minute, soliştii, corul, ansamblul de balet şi orchestra Operei din Cluj au interepretat fragmente din operele compozitorilor Piotr Ilici Ceaikovski, Modest Petrovici Musorgski si Alexander Porfirievici Borodin.

          Evenimentul a continuat cu decernarea Trofeelor “Lya Hubic” și a Premiului Mecena, acesta din urmă fiindu-i oferit lui Ioan Niculae, în calitatea sa de președinte a Forumului Investitorilor Români. Premiul “Dumitru Fǎrcaş” i-a fost acordat mezzo-sopranei Operei din Cluj, Iulia Merca.

          Natalia Barbu-Sota a distins audienţa în timpul pauzei de șampanie, pentru ca apoi creatorul de modă Cătălin Botezatu să o prezinte publicului pe <<Țarină>>, prin 45 de ținute vestimentare realizate din blănuri, catifea și dantelă, asortate cu încălțări amețitor de înalte și coafuri abstracte, supradimensionate. Rochia de mireasă, ce a încheiat prezentarea de modă, a fost realizată din 15.000 de flori naturale și semnată de Florina Bogdan, care se află la cea de a treia colaborare cu Botezatu. De asemenea, Botezatu a primit premiul <<Moda cum Laude>>, designerul fiind prezent cu colecții de rochii și lenjerie intimă în alte patru ediții ale balului de la Cluj.

          Seara s-a încheiat cu moment gastronomic interactiv: publicul a fost invitat pe scenă, acolo unde mai mulți bucătari au pregătit pe loc sushi. Petre Geambaşu Show Band, alături de solistele Doina Spătaru, Anca Ţurcaşiu, Marcela Scripcaru, Elena Niciu au invitat apoi publicul la dans.”

          A doua zi, activitǎțile au continuat cu Gala Laureaţilor, în cadrul căreia au fost decernate Titlul și Medalia Senior al Cetăţii și Medalia Emblemă de Cluj.

          Tradiţia impusǎ este ca viitorii Seniori ai Cetǎţii sǎ fie aduşi cu un taximetru de culoare albǎ, de acasǎ pânǎ în faţa Operei, de unde coboarǎ direct pe covorul roşu, ceea ce s-a întâmplat şi cu noi. Exact când ne-aţi sunat, noi eram în taxi (m-am mirat de unde ştiţi de bal, dar am uitat cǎ Dvs. ascultaţi zilnic radioul public, care vǎ informeazǎ, prompt, despre principalele evenimente din ţarǎ).

          Ceremonia a început cu decernarea, de cǎtre Horia Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, a distincţiei Emblemǎ de Cluj, acordatǎ unor personalitǎţi, instituţii, proiecte: Gigi Fraţilă, şeful serviciului Salvamont Salvaspeo Cluj; Ştefan Lucian, şeful secţiei din Huedin a Inspectorarului de Jandarmi Cluj, regizorul maghiar Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca; managerul Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca, Gyula Szép; pianistul şi regizorul Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat Transilvania; rectorul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”, Vasile Jucan; Bogdan Buta, preşedintele Asociaţiei “Transylvania Internaţional Music and Art Festival” (TIMAF), Asociaţia Clujul Comoră, reprezentată de Gergely Balázs, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca, Boiler Events reprezentat de Andi Vanca, organizatorul Electric Castel, omul de afaceri Daniel Metz, acţionar la EBS Cluj, şi managerul Cluj Arena SRL, Radu raţiu. Moţii din Apuseni au primit şi ei distincţia de Embleme ale Clujului, fiind reprezentaţi pe scena Operei Române din Cluj-Napoca de primarii comunelor Horea (Marin Nicola) şi Beliş (Viorel Crainic), pentru contribuţia adusǎ la descoperirea avionului prǎbuşit în Apuseni.

          De asemenea, poetului Ion Mureşan (fost coleg de liceu cu Doina) i s-a decernat titlul de Cetǎţean de Onoare al Clujului. În prezentarea fǎcutǎ laureatului, a fost citatǎ şi Doamna Ana Blandiana, care a spus cǎ “unul dintre cei mai mari poeţi de limbă română (dau doar un exemplu) se numeşte Ion Mureşan şi este, calendaristic vorbind, echinoxist şi optzecist” (Cf. Ziua literară, 3-9 aprilie 2004).

          A urmat apoi ceremonia de acordare a titlului şi medaliei de Senior al Cetǎţii, distincţiile fiind acordate de acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, şi Ioan-Aurel Pop, rectorul Universitǎţii “Babeş-Bolyai”. La aceastǎ ediţie au fost premiaţi şase seniori, în ordine alfabeticǎ: rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, doctorul Alexandru Irimie, neurochirurgul Dafin Fior Mureşanu (fiul poetului Marcel Mureşanu), scriitorul Mircea Opriţǎ, eu şi conf. univ. dr. Radu Silaghi-Dumitrecsu, coordonatorul unei echipe de la Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimicǎ, din cadrul UBB, care a descoperit sângele artificial.

          Cei care au primit distincţia de Senior al Cetǎţii au fost prezentaţi în ziarul Fǎclia. Vǎ trimit textul publicat despre mine, comprimat la maximum:

          Ilie Rad (n. la 18 februarie 1955, Nandra/ Luduş, jud. Mureş) este absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979). Doctor în filologie (1998), profesor (din 2003) la Departamentul de Jurnalism al UBB. Şef al Catedrei de Jurnalism (2001-2007; cancelar al facultǎţii: 1996-2000; 2007 – 2011). Colaborator, cu peste o sută de articole, la monumentalul Dicţionar al scriitorilor români, la alte lucrǎri fundamentale din România, la douǎ enciclopedii americane (Encyclopedia of the World’s Minorities (SUA, 2005), la Encyclopedia of the Developing World (SUA, 2005).

                 A tipãrit, pânǎ în prezent, 15 cǎrţi de unic autor. A iniţiat şi organizat 12 simpozioane naţionale de jurnalism, finalizate cu 12 volume de specialitate, pe care le-a editat. A organizat seria de întâlniri „Convorbirile de la Cluj”, îi iniţiazǎ pe studenţi în activitatea de cercetare, tipǎrind, în colaborare cu aceştia, 6 volume-antologii de interviuri. A publicat numeroase studii şi articole în cǎrţi şi reviste din strǎinǎtate (SUA, Anglia, Germania, Federaţia Rusǎ etc.).

                A înfiinţat Şcoala Doctoralǎ de Ştiinţe ale Comunicǎrii, a treia din România, al cǎrei director a devenit. Este directorul Colegiului Profesional de Performanţǎ Academicǎ, structurǎ creatǎ de UBB. Cofondator al Asociaţiei Române de Istorie a Presei, al cǎrei preşedinte este din 2005. A înfiinţat trei publicaţii (Excelsior, Reporter, Învǎţǎmântul jurnalistic clujean), în prezent fiind redactor-şef al Revistei române de istorie a presei.

            Face demersuri pentru organizarea unui Muzeu Naţional al Mass-Mediei la Cluj-Napoca, instituţie unicǎ în România, şi finalizeazǎ Dicţionarul jurnaliştilor şi publiciştilor clujeni (1918-2018).

            Realizeazǎ o ediţie criticǎ Ion Agârbiceanu, pentru colecţia „Pleiade” a Academiei Române. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

             Pentru activitatea didacticǎ şi ştiinţificǎ, a primit titlul de „Profesor Bologna”, Premiul „Go Free”, ambele acordate exclusiv de studenţi, premii, diplome şi medalii din partea Universitǎţii „Babeş-Bolyai”, a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România etc.

          Iatǎ prezentarea pe care mi-a fǎcut-o domnul Acad. Ioan-Aurel Pop, rectorul celei mai mari universitǎţi din sud-estul Europei, prezentare disponibilǎ şi pe Internet:

          Acad. Ioan –Aurel Pop, rectorul Universitǎţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca:

          Doamnelor şi domnilor,

         

          Un alt absolvent al Facultǎţii de Filologie – aşa s-a întâmplat – profesorul Ilie Rad.

          Domnul profesor Ilie Rad – tot neclujean, dar devenit clujean, cu tot sufletul sǎu.

          Este profesor al Universitǎţii „Babeş-Bolyai”, doctor în filologie. Lucreazǎ la Departamentul de Jurnalism al Universitǎţii „Babeş-Bolyai”. Şef al Catedrei de Jurnalism, pânǎ în 2007. Cancelar al facultǎţii. Colaborator, cu peste o sută de articole, la monumentalul Dicţionar al scriitorilor români şi la alte lucrǎri apǎrute în România sau peste hotare, între care Encyclopedia of the Developing World, apǎrutǎ în Statele Unite, în 2005.

                 A tipãrit, pânǎ în prezent, 15 cǎrţi de unic autor – dacǎ îmi aimintesc bine, şi o tezǎ de doctorat dedicatǎ profesorului lui Eminescu, Aron Pumnul – legat şi el de Cluj, studiind în Cluj, înainte de a ajunge la Cernǎuţi.

              A iniţiat şi organizat 12 simpozioane naţionale de jurnalism, finalizate cu 12 volume de specialitate, pe care le-a editat. A organizat întâlniri, îi iniţiazǎ  pe studenţi în activitatea de cercetare, tipǎrind, împreunǎ cu studenţii, volume de antologii de interviuri. A publicat numeroase studii şi articole în ţarǎ şi peste hotare, inclusiv în SUA, Anglia, Germania, Federaţia Rusǎ.

                Este iniţiatorul Şcolii Doctorale de Ştiinţe ale Comunicǎrii, a treia din România, şi este directorul acestei şcoli.

            În prezent are un proiect extraordinar: face demersuri pentru organizarea unui Muzeu Naţional al Mass-Mediei la Cluj-Napoca – ar fi o instituţie unicǎ în România – şi se ocupǎ sǎ termine Dicţionarul jurnaliştilor şi publiciştilor clujeni, de la Marea Unire pânǎ astǎzi.

          Ilie Rad face apostolat în via domnului, ajungând sǎ fie un dascǎl nu numai al studenţilor sǎi, ci şi al comunitǎţii, adicǎ al Cetǎţii. Îşi face dǎscǎlia cu modestie şi tenacitate, aidoma tuturor generaţiilor de strǎmoşi ai noştri – plugari, pǎcurari sau preoţi – pǎtrunşi de sensul muncii tǎcute, dar pline de rod.

          Felicitǎri!

          Cuvintele subliniate de mine nu erau în documentul oficial, pus la dispoziţia Rectorului Universitǎţii. De aceea, ele m-au bucurat cu atât mai mult!

          Şi acum rǎspunsul meu, care a trebuit sǎ fie foarte scurt, de maximum trei minute:

          Stimate Domnule Preşedinte al Academiei Române,

          Stimate Domnul Rector ,

          Stimate Domnule Rareş Bogdan,

          Distinşi invitaţi,

          Nu-mi pot începe altfel alocuţiunea, decât prin a mulţumi colegilor care au propus nominalizarea mea pentru aceastǎ onorantǎ distincţie, în condiţiile în care, în municipiul Cluj-Napoca, sunt sute de oameni care ar merita-o. De asemenea, mulţumesc – pentru cǎ a acceptat propunerea – şi comitetului de organizare a Balului Operei, eveniment care a devenit, într-adevǎr, o efigie a Clujului şi a Transilvaniei, model care va fi preluat de Operele Naţionale din Bucureşti şi Iaşi

          Aşa cum aţi vǎzut din prezentarea care mi-a fost fǎcutǎ, eu nu sunt clujean prin naştere, ci prin adopţie, ajungând aici în 1974, când am devenit student, apoi cadru didactic. O însuşire a mea – nu ştiu dacǎ este calitate sau defect – e cǎ mǎ ataşez foarte profund de instituţia în care lucrez, implicit de oraşul în care trǎiesc. Având privilegiul de a lucra în spaţiul culturii – un spaţiu prin excelenţǎ generos, în care, cu cât dǎruieşti mai mult, cu atât dobândeşti mai mult –, am avut satisfacţia unor împliniri, a unor realizǎri, care au stat la baza acestei nominalizǎri.

          Trebuie sǎ vǎ mai spun cǎ aceastǎ distincţie este un dar nesperat pentru mine, care mǎ bucurǎ la fel de mult, cum m-a bucurat titlul de Profesor Bologna, acordat exclusiv de cǎtre studenţi, în urmǎ cu trei ani.

          În evantaiul principiilor mele de viaţǎ, figureazǎ şi douǎ principii dupǎ care mǎ cǎlǎuzesc, ambele având la bazǎ munca.

          Unul dintre acestea spune cǎ omul trebuie sǎ munceascǎ, fǎrǎ sǎ se gândeascǎ neapǎrat la recompense. Acestea vor veni de la sine – cum a venit chiar aceastǎ onorantǎ distincţie.

          Al doilea precept de viaţǎ l-am gǎsit într-unul din aforismele unui filosof grec contemporan, care spunea: Omul trebuie sǎ munceascǎ şi ca unul care ştie cǎ nu va muri niciodatǎ, şi ca unul care ştie cǎ va muri mâine!

          Vǎ mulţumesc!

          Iatǎ, Domnule Ambasador, ce am vrut sǎ vǎ scriu despre Balul Operei. Bal la care s-a tiparit, în excepţionale condiţii grafice, Cartea Seniorilor Cetǎţii. Micro-biografii ale Seniorilor Cetǎţii, alcǎtuite de Constantin Mustaţǎ, pentru ediţiile 2009-2013 ale „Balului Operei“, organizat sub auspiciile Asociaţiei Culturale „Pro Transilvania“, Editura Qual Media Cluj-Napoca, 2014, volum în care v-am gǎsit şi pe Dvs. Nu ştiam cǎ aţi primit şi acest titlu. Ştiam numai de cel de Cetǎţean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca.

          Vǎ trimit un exemplar din carte.

          Cu cele mai frumoase ganduri,

                                                        Ilie Rad

P.S. Doamna Ecaterina Oproiu mi-a trimis o foarte frumoasǎ scrisoare, împreunǎ cu un exemplar din recentul volum memoralistic al domniei sale. Voi reveni în scrisoarea urmǎtoare asupra cǎrţii şi scrisorii trimise.

 

 

 

Mergi sus